Preşedintele Asociaţiei Colectiv: Îmi doresc să-l acţionez în judecată pe Raed Arafat

''Poate Arafat scapă, dar asta trebuie să o hotărască legea. Eu îmi doresc asta (să îl acţionez în judecată n.r.) pentru că îl consider vinovat. El este imaginea, el a ieşit la televizor'', a spus Eugen Iancu, duminică, la lansarea Asociaţiei Colectiv GTG 3010, fondată de supravieţuitori din Colectiv şi de părinţii şi rudele victimelor.

Asociaţia îşi propune să reprezinte interesele persoanelor afectate de incendiul din clubul Colectiv, din data de 30 octombrie 2015, şi să deruleze activităţi care să prevină astfel de tragedii în România. Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt Eugen Iancu, Laura Belu, Laurenţiu Istrate, Ema Bărăscu, Irina Chelba, George Hogea şi Mariana Oprea. Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr de 25 de ani care a murit în urma incendiului din Colectiv, a spus că cei vinovaţi, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care a dat aviz de funcţionare clubului, până la Raed Arafat, trebuie să plătească în faţa legii pentru ce s-a petrecut în Colectiv.

„Încercăm să nu tăcem pentru că ISU a autorizat acel club, pentru că nu funcţiona de două zile, funcţiona de cinci-şase ani acolo. Statul nu trebuia să lase clubul să funcţioneze cu o singură ieşire, fără autorizaţii sanitar-veterinare, fără autorizaţii ISU, fără autorizaţii de la Primărie, despre acel club ştia toată lumea, pentru cum a funcţionat, trebuie să răspundă autorităţile. La autorizarea acelui punct de lucru, ISU este de vină pentru că a permis funcţionarea lui, cu extinctoare expirate sau neîncărcate, fără uşi de ieşire”, a declarat Iancu.

Despre organizarea autorităţilor în noaptea incendiului, Iancu spune că „a fost un dezastru”. „La Colectiv, pompierii s-au dus la o poartă greşită, au lăsat maşinile la acea poartă, au venit pe jos, au ocolit toate blocurile, au intrat fără mască, fără nimic, au văzut că nu se poate interveni, s-au întors la maşină. Au fost nişte greşeli enorme. (...) Vrem ca justiţia să îşi facă treaba, să fie lăsată să îşi facă treaba pentru că sunt domni care consideră că dacă cercetările duc mai sus decât trebuie este bine ca acestea să fie oprite”, a spus Iancu.

De asemenea, membrii fondatori au criticat şi faptul că victimele nu au fost trasportate de urgenţă în străinătate, în condiţiile în care spitalele româneşti nu aveau resursele să îngrijească un număr mare de arşi deodată. Nu în ultimul rând, rudele amintesc de faptul că victimele au contactat infecţii în spitalele româneşti, infecţii care le-au costat viaţa.

Principalele obiective ale Asociaţiei Colectiv GTG 3010 sunt monitorizarea anchetelor în desfăşurare în cazul incendiului de la Clubul Colectiv, precum şi iniţierea unor noi anchete în instituţiile statului, care să identifice persoanele responsabile din toate nivelurile ierarhice care nu şi-au exercitat atribuţiile postului, fapt ce a condus la această groaznică tragedie.

Citeşte şi: Procurorii cer date suplimentare din partea experţilor în dosarul "Colectiv"

Citeşte şi: Supravieţuitor al incendiului din Colectiv despre Raportul Guvernului: „Nu este ceva nou faptul că a fost o întârziere”

Citeşte şi: Raportul Guvernului în cazul Colectiv: Planul roşu de intervenţie a fost declanşat cu o întârziere de 18 minute. Acţiune necoordonată a autorităţilor, cu elemente de improvizaţie - DOCUMENTUL OFICIAL

De asemenea, un alt obiectiv este ajutorarea victimelor din accidente şi incendii, din punct de vedere juridic şi medical şi a persoanelor afectate de incendiul din Clubul Colectiv, pentru ameliorarea stării lor de sănătate până la însănătoşirea completă, integrarea socială şi recâştigarea demnităţii personale.

În Raportul Corpului de Control al Guvernului scrie că „intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare marte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”. În privinţa activităţii Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) condus de Raed Arafat, raportul Corpului de Control spune că „a manifestat deficienţe”.

De asemenea, „cu toate că cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat ci după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă”. Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei”.

De asemenea, Corpul de Control al Primului-ministru „a constatat că încă din primele faze ale intervenţiei au fost luate măsuri în vederea instalării posturilor medicale avansate, dar, ulterior, resuscitarea victimelor a avut loc în condiţii improprii, direct pe asfalt.”