Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, despre pragul valoric al abuzului în serviciu: Nu ni s-a cerut un punct de vedere. Să mizăm pe înţelepciunea Curţii Constituţionale

Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a declarat, marţi, că nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la pragul valoric al abuzului în serviciu, dar „dacă lucrurile vor intra în normalitate”, va exista o colaborare interinstituţională, precizând că mizează pe „înţelepciunea Curţii Constiţionale”.

Urmărește
352 afișări
Imaginea articolului Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, despre pragul valoric al abuzului în serviciu: Nu ni s-a cerut un punct de vedere. Să mizăm pe înţelepciunea Curţii Constituţionale

Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea: Nu ni s-a cerut un punct de vedere privitor la pragul valoric al abuzului în serviciu

„Nu ne-a fost solicitat până acum niciun punct de vedere cu privire la prag (n.red. al abuzului în serviciu), dar poate acum, dacă vor intra lucrurile în normalitate, va opera şi colaborarea interinstituţională”, a spus preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), înaintea şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Preşedintele instanţei supreme a subliniat că „oportunitatea ţine doar de competenţa legislativului. Tot Curtea Constituţională (CCR) a afirmat asta. Să mizăm pe înţelepciunea Curţii Constituţionale”.

În acelaşi context, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, înainte de şedinţa de plen a CSM, că judecătorii CCR au mecanismele lor de a regla şi de a stabili competenţe.

„Parlamentarii oricum sunt suverani, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare. Dacă Guvernul adoptă o Ordonanţă de Urgenţă, indiferent de domeniul de reglementare, ordonanţa trebuie supusă aprobării Parlamentul. Acesta o aprobă, acesta o respinge, acesta o aprobă cu modificări, acesta stabileşte ce se întâmplă cu efectele juridice produse de Ordonanţă, de la momentul adoptării ei până la momentul respingerii sau aprobării cu modificări. Asta e regula generală. A nu se înţelege că Guvernul, legiuitor delegat prin Ordonanţă, nu se substituie Parlamentului”, a completat Toader.

Tudorel Toader a spus că procedura de stabiliare a pragului valoric al abuzului în serviciu va fi stabilită în urma dezbaterilor de miercuri şi din 3 iulie, care vor avea loc la Ministerul Justiţiei.

„După dezbaterea cu societatea civilă, după dezbaterea cu profesioniştii dreptului, vom trage concluziile şi vom stabili procedurile de urmat. (...) În ceea ce priveşte pragul, vom discuta inclusiv procedura. (...) În momentul în care avem rezultatele evaluării, atunci o să le comunic, nici mai mult, nici mai puţin. În urmă cu o lună, în Parlament a fost o conferinţă, o dezbatere publică, cu tema cine face politica penală în Romania. Ce vă pot spune, cu titlu de principiu, o decizie, care îmi place şi e foarte necesară şi bună, a CEDO: în 2008, o decizie împotriva Croaţiei, care spune că legiuitorul are obligaţia de a proteja inclusiv prin normele dreptului penal, valorile fundamentale, valorile pe rang constituţional”, a conchis ministrul Justiţiei.

Miercuri, la ora 10.00, va avea loc prima dezbatere cu reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri, legat de pragul valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

Pe 3 iulie, la ora 10.00, are loc cea de-a doua dezbatere, de data aceasta fiind invitaţi la discuţii reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale.

Cele două dezbateri vor avea loc la sediul Ministerului Justiţiei, iar acestea vor fi organizate în contextul în care CCR a publicat motivarea privind abuzul în serviciu, în care se precizează că pasivitatea legiuitorului determină apariţia unor situaţii de instabilitate.

CCR a publicat, în 21 iunie, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se menţiona în motivarea deciziei.

În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de ”abuz în serviciu”, Curtea constata, în motivare, că lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă, având în vedere şi o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală.
În aceste condiţii, Curtea, fiind ţinută de obligaţia de a interpreta o dispoziţie legală în sensul de a produce efecte şi pentru a da, astfel, un sens constituţional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici