Actualul primar al Sectorului 4, audiat în dosarul „Colectiv”. Cum justifică el funcţionarea barurilor şi în lipsa autorizaţiilor la incendiu şi după tragedie

Primarul Daniel Băluţa a fost citat, joi, la Tribunalul Bucureşti pentru a fi audiat în dosarul Colectiv, în care fostul edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, patronii clubului şi alţi funcţionari publici sunt judecaţi în urma tragediei din 31 octombrie 2015.

Judecătorul l-a întrebat pe Daniel Băluţă, la acea vreme viceprimar al Sectorului 4, dacă în opinia lui era necesar ca în legislaţie să fie prevăzută clar obligativitatea agenţilor economici de a avea autorizaţie de securitate la incendiu.

„La momentul acela, nu era prevăzut explicit într-o formă la nivelul primăriei”, a declarat Daniel Băluţă.

„Dar la nivelul Hotărârilor de Consiliu Local se face vorbire”, a spus în replică judecătorul.

„Da, era un etc., acolo. Nu puteai să tragi o concluzie proprie cu privire la acel etc. Practic, nu exista o formulă clară. Nu exista în mod explicit obligaţia de a depune la Serviciul autorizări (...) autorizaţia de securitate la incendiu. Formulările din HCL 20 şi 22 sunt generale.”, a declarat edilul Sectorului 4.

Daniel Băluţă a recunoscut că până la tragedia din clubul Colectiv, chestiunea obligativităţii de a avea o autorizaţie de securitate la incendiu era, de fapt, o formă a Primăriei de a-i taxa pe agenţii economici.

„Raţiunea celor două HCL-uri a fost aceea de a reglementa, scopul de bază fiind acela de taxare a activităţii. Rezultatul a fost unul neclar, ambiguu”, a spus Daniel Băluţă.

Întrebat ce s-a schimbat între timp de la tragedia în care au murit 65 de persoane, iar alte sute au fost rănite, edilul a răspuns:

„Ştiu că înainte de Colectiv se solicita declaraţie pe propria răspundere că sunt respectate condiţiile impuse de lege pentru securitate la incendiu. (...) Şi acum sunt probleme reale. Mi-am asumat prin dispoziţie de primar completarea documetaţiei din HCL cu autorizaţie de securitate la incendiu, fără modificări de legislaţie. Ulterior a apărut o modificare de legislaţie, o dispoziţie, care prevedea un termen pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu. Chiar şi aşa, am introdus cerinţe suplimentare. 99 la sută din firme aveau nevoie de autorizaţie de modificare a spaţiului, altfel nu îşi mai puteau reînnoi autorizaţia de funcţionare. (...) În opinia mea, deşi exista prin lege obligaţia de a avea autorizaţie de securitate la incendiu, 99 la sută din societăţi nu funcţionau legal şi închiderea lor ar fi generat alt tip de probleme”, a spus primarul Sectorului 4.

Procurorul l-a înrebat pe Daniel Băluţă dacă legislaţia s-ar fi schimbat în lipsa tragediei din clubul Colectiv.

„Din punct de vedere instituţional vă răspund că nu ştiu dacă în lipsa tragediei din Colectiv s-ar fi modificat. Din punct de vedere personal, eu zic că nu. (...) După momentul Colectiv, controlăm agenţii economici indiferent dacă au sau nu autorizaţie de securitate la incendiu. Dacă nu au, îi amendăm, îi închidem. Dar mulţi dintre ei ne dau în judecată, obţin un certificat de grefă şi îşi continuă activitatea”, a fost răspunsul lui Daniel Băluţă.

În dosarul Colectiv, cercetările de la Parchetul General au fost încheiate în data de 28 aprilie 2016, când s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor. La dosarul trimis de Parchet sunt opt inculpaţi: cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL). Acuzaţiile puse în sarcina lor sunt grave: ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.

Dosarul a parcurs paşi puţini şi greoi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei.În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti, unde nici acolo dosarul nu a înregistrat progrese, termenele fiind amânate din cauza lipsei de proceduri, erori în citare, angajare apărător etc. În dosarul Colectiv au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, care ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru. Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu. Toate cele trei cauze se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti.

Citeşte şi: Pelerinaj Sf. Andrei 2

Citeşte şi: Două incendii au izbucnit în case din judeţul Vaslui. O femeie şi un bărbat au murit

Citeşte şi: Pelerinaj de Sfântul Andrei, la Galaţi: Sute de oameni s-au rugat la moaştele Sfântului, depuse în faţa Catedralei/ „Suportăm frigul, ce putem face?” | GALERIE FOTO, VIDEO