Producătorii de medicamente cer audit independent pe datele folosite de CNAS pentru taxa clawback

Procentul "p" din calculul taxei clawback a ajuns la 24% în trimestrul al doilea, un nivel relativ constant faţă de trimestrul anterior când era de 26%. Menţinerea aceluiaşi nivel pentru taxa clawback, în condiţiile unei scăderi a valorii consumului de medicamente din piaţă cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim, "aduce mari îndoieli asupra felului în care se fac calculele la CNAS", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

"Ne surprinde această diferenţă, pentru că estimarea făcută de Cegedim luase în calcul faptul că stocurile rulate în piaţă în acest trimestru au fost foarte mici, în aşteptarea preţurilor reactualizate. Era firesc ca acest lucru să se regăsească şi în facturile primite de la autorităţi. Aceasta este o dovadă în plus a lipsei de transparenţă şi de predictibilitate în care suntem obligaţi în mod nefiresc să ne desfăşurăm activitatea. De la introducerea acestei suprataxe şi până acum, companiile din industria farmaceutică nu au ştiut care va fi de fapt valoarea clawback-ului la niciun final de trimestru. Considerăm că este obligatorie desfăşurarea unui audit privind datele (aferente consumului real de medicamente) folosit în calculul taxei clawback. Este singura variantă în care putem vorbi de un mediu de afaceri sustenabil", a declarat preşedintele ARPIM, Călin Gălăşeanu.

Preşedintele ARPIM a declarat în iulie că potrivit estimărilor Cegedim valoarea taxei clawback aferentă trimestrului al doilea al anului 2015 este între 15% şi 20%, fapt care se datorează procesului de reactualizare a preţurilor la medicamente din cauza căruia operatorii din piaţă au aşteptat noile preţuri înainte să comande alte medicamente şi astfel au lucrat doar cu stocuri foarte mici.

Modul în care CNAS calculează taxa clawback a condus la situaţii în care unele companii plătesc taxa clawback aproape egală cu cifra lor de afaceri din trimestrul al doilea, afirmă preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

"Un control independent asupra modului în care se calculează taxa clawback şi a datelor folosite este singura modalitate prin care se pot corecta aceste deficienţe grave ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, dată fiind totala lipsă de transparenţă a CNAS faţă de producători. Companiile farmaceutice au intentat deja o serie de procese împotriva CNAS, pe care le câştigă pe bandă. Avem situaţii aberante, în care, pentru unele companii, CNAS a decontat aceeaşi sumă în trimestrul 2, 2014 şi în trimestrul 2, 2015, dar acestea au de plată acum o taxa clawback cu 20% mai mare decât anul trecut. Există semnale în care companii plătesc taxa clawback aproape identică cu cifra lor de afaceri din trimestrul 2, 2015, ceea ce înseamnă practic insolvenţă", a declarat Damian.

Menţinerea acestui sistem va duce la pierderi, atât pentru stat, care va fi pus în situaţia de a înapoia sume de bani importante companiilor în urma contestaţiilor câştigate în instanţă, cât şi pentru producătorii de medicamente, care, din cauza costurilor imense aduse de taxa clawback, vor fi nevoiţi să elimine şi mai multe medicamente de pe piaţa din România şi de a amâna investiţii importante în facilităţi de producţie locale, avertizează cele două asociaţii ale producătorilor de medicamente.

ARPIM cuprinde cele mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun Medical, Biofarm, Dr. Reddy's, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.