Proiect Ministerul Justiţiei: Penitenciarele vor putea să obţină venituri în plus, prin exploatarea muncii deţinuţilor

Scopul proiectului de lege este acela al detalierii tuturor surselor de venituri ale sistemului administraţiei penitenciare, pe tipuri de unităţi, conform Expunerii de motive a actului normativ.

Astfel, se doreşte legiferarea mai multor venituri obţinute de unităţile penitenciare din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate. Între acestea se numără , veniturile din prestări servicii cu deţinuţii în interiorul locului de deţinere sunt cele precum serviciile de spălătorie, reparaţii auto, preparare hrană pentru arestaţii preventiv aflaţi în arestul poliţiei, precum şi pentru persoanele private de libertate din alte unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare. De asemenea, se face referire şi la veniturile provenite din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie, precum produse vegetale, produse animaliere, preparate din carne/lapte, produse de panificaţie, patiserie, mic mobilier, articole tâmplărie.

De asemenea, sunt vizate veniturile din chirii şi arenzi, veniturile din alte activităţi, precum transportul către terţi, copierea documentelor în baza cererilor personale ale deţinuţilor, taxele de participare la concurs, serviciile de cazare şi masă în centrele de pregătire proprii, organizarea şi funcţionarea punctelor de desfacere ale popotelor şi bucătăriilor de unitate, cota aplicată meniurilor servite persoanelor din afara sistemului administraţiei penitenciare.

„Misiunea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este de a contribui la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, prin aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi de asistenţă socială şi educaţie destinate reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate, activităţile cu caracter economic fiind executate doar în acest scop, ca suport al misiunii de bază şi nu pentru a produce o plus valoare în înţelesul strict economic al noţiunii”, se arată în expunerea de motive a proiectului lansat în dezbatare publică.

Conform sursei citate, cctivităţile de prestări servicii cu persoanele private de libertate nu trebuie privite ca activităţi economice în sensul consacrat pentru că acestea au menirea, în principal, de a pregăti persoanele vulnerabile pentru reintegrarea în comunităţile de unde provin, de a le facilita deprinderea unor abilităţi lucrative prin muncă, de a le uşura contactul cu potenţialii angajatori şi nu în ultimul rând de a le valoriza atât în plan personal, cât şi prin îmbunătăţirea modului în care sunt percepute de societate.

„Necesitatea folosirii persoanelor private de libertate la activităţi nu poate avea un conţinut economic, scopul principal fiind resocializarea, reintegrarea, formarea profesională prin calificarea în meserii, educarea prin muncă, deprinderea unor abilităţi şi aptitudini prosociale, dar şi susţinerea bugetului statului prin eforturi proprii de asigurare a nevoilor sistemului si obţinerea unor venituri proprii prin valorificarea excedentului, fără afectarea mediului concurenţial”, menţionează sursa citată.