Proiectele candidaţilor la conducerea Parchetului ICCJ: Bogdan Licu propune desfiinţarea parchetelor cu activitate redusă

Bogdan Dimitrie Licu şi-a început cariera de magistrat în 1996 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, iar în 2001 a fost numit şef al Secţiei de Supraveghere a Urmăririi Penale de la Parchetul Tribunalului Bucureşti. În 2005, Licu a fost pentru trei luni la Departamentul de Luptă Anti-Fraudă, în timpul Guvernului Tăriceanu.

În 2006 a intrat în Consiliul Superior al Magistraturii, iar din ianuarie 2009 până în ianuarie 2010 a fost vicepreşedinte al CSM. Bogdan Licu este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în prezent fiind detaşat ca membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), din decembrie 2012.

Magistratul este titularul unei acţiuni disciplinare iniţiate la CSM în 2007 împotriva procurorului Ciprian Nastasiu, care ceruse instanţei eliberarea din arest a lui Omar Hayssam.

Licu apare în calitate de martor în dosarul foştilor procurori Marcel Sâmpetru şi George Bălan. Licu ar fi dat o declaraţie în care menţiona că ar fi discutat cu cei doi magistraţi şi cu Gelu Oltean, şeful DGIPI, despre situaţia profesională a lui Mihai Vlad, fostul şef al SIPI Ilfov, acuzat în acelaşi dosar.

Bogdan Licu îşi prezintă miercuri proiectul de management în faţa membrilor Secţiei pentru procuroru a CSM, acesta urmând să fie audiat după Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României.

Potrivit proiectului de management, Bogdan Licu are printre obiective desfiinţarea parchetelor cu activitate redusă sau reducerea schemelor de personal ale acestora şi preluarea posturilor de către unităţile cu multe dosare.

"Trebuie continuată procedura de desfiinţare a unităţilor de parchet foarte mici, cu un volum redus de activitate şi care sunt apropiate geografic de unităţi mai mari de parchet şi trebuie procedat la o rearondare teritorială între unităţi cu volum foarte mare de activitate şi unităţi cu volum mic de activitate, după efectuarea unui studiu aprofundat şi detaliat", se arată în proiectul de management al lui Licu.

O altă măsură are în vedere redistribuirea posturilor vacante în interiorul Ministerului Public, pentru a ajuta unităţile de parchet care se confruntă cu un volum mare de activitate, deşi în schemele respectivelor unităţi nu se regăsesc posturi vacante.

Bogdan Licu mai arată că principalele măsuri pentru buna funcţionare a Ministerului Public trebuie adoptate după consultarea prealabilă atât cu colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel.

"În activitatea pe care o voi desfăşura ca prim-adjunct al procurorului general al PICCJ voi adopta un stil de conducere democratic, bazat pe comunicare permanentă şi consultarea colegilor, stimularea capacităţii creative a subordonaţilor, participarea subordonaţilor nu numai la îndeplinirea sarcinilor, ci şi la luarea deciziilor, motivarea salariaţilor, precum şi delegarea de autoritate şi răspunderi", se mai arată în document.

Pentru problema lipsei unei echipe manageriale la nivelul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu are în vedere efectuarea propunerilor de competenţa procurorului general pentru ocuparea prin numire a tuturor funcţiilor de procuror şef serviciu şi procuror şef birou din cadrul acestei instituţii.

Licu mai propune elaborarea unei strategii a Ministerului Public în domeniul resuselor umane pentru perioada 2014-2016, în colaborare cu CSM şi având în vedere preconizata intrare în vigoare a noilor coduri.

Totodată, în document se arată că, pentru soluţionarea lacunelor legislative sau a unor reglementări inadecvate privind statutul şi activitatea personalului auxiliar de specialitate, se propune promovarea,"de lege ferenda", a unor propuneri privind îmbunătăţirea şi clarificarea statutului şi activităţii personalului auxiliar de specialitate, obligativitatea urmării unei forme de pregătire profesională o dată la trei ani, participarea la concursul pentru funcţii de conducere numai a grefierilor cu grad profesional corespunzător, mărirea la trei ani a vechimii minime necesare pentru a candida pentru funcţii de conducere sau posibilitatea delegării grefierilor pe o perioadă mai lungă.

Pentru problemele de integritate şi deontologie profesională, Licu propune crearea reţelei procurorilor anume desemnaţi să efectueze verificări prealabile la solicitarea Inspecţiei Judiciare sau a procurorului general al PICCJ şi pregătirea profesională a acestora împreună cu inspectorii din cadrul lnspecţiei Judiciare, numirea şi formarea profesională, în fiecare unitate de parchet, a unui consilier de integritate sau organizarea unor forme de pregătire şi elaborarea unor broşuri privind etica şi deontologia profesională a tuturor categoriilor de personal.

Totodată, Licu propune monitorizarea lunară şi crearea unor baze de date la nivel naţional care să conţină cauzele cu o vechime mai mare de un an de la înregistrarea în sistem şi cele cu autor necunoscut, precum şi monitorizarea lunară şi crearea unei baze de date la nivel naţional cu cauzele soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie.

În document se mai arată că lipsa de eficienţă a unor activităţi de supraveghere a cercetării penale poate fi rezolvată prin înfiinţarea Direcţiei Poliţiei Judiciare a Ministerului Public şi reglementarea tuturor aspectelor care ţin de statutul lucrătorilor de poliţie judiciară (selecţie, numire, promovare, evaluare, revocare etc.), dar şi prin stabilirea unor proceduri standardizate comune cu organele poliţiei judiciare în ceea ce priveşte criteriile de selecţie, de evaluare şi de revocare a poliţiştilor judiciari, precum şi modul de efectuare a cercetării penale şi a supravegherii acesteia.

În vederea soluţionării "scurgerilor de informaţii din dosarele de urmărire penală, în special către mijloacele mass-media", Licu propune reglementarea strictă a circuitului şi a modului de păstrare a documentelor, în special cel al notelor de redare a conţinutului convorbirilor şi cel al actelor de urmărire penală, responsabilizarea procurorilor şi a grefierilor prin investigarea, în cadrul unor proceduri administrative sau chiar penale, a tuturor situaţiilor de acest gen, precum şi controale privind respectarea regimului documentelor clasificate şi al celor care nu sunt destinate publicităţii.

Aspectele negative apărute în imaginea publică a parchetelor pot fi soluţionate prin elaborarea unei strategii proprii de comunicare şi de îmbunătăţire a imaginii publice a Ministerului Public, bazată pe transparenţă şi pe acţiune unitară, pe o atitudine pro-activă şi pe reacţia rapidă, pe acţiuni preventive de popularizare a organizării şi funcţionării parchetelor şi a activităţii zilnice a procurorilor, pe formarea sau angajarea unor profesionisti în domeniu, pe coordonarea acestui domeniu de către PICCJ şi de parchetele de pe lângă curţile de apel, dar şi pe achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare, se mai menţionează în proiectului de management al lui Licu.

Potrivit declaraţiei de avere din 28 ianuarie 2013, Bogdan Licu deţine, împreună cu soţia o casă de locuit de aproximativ 250 de metri pătraţi, cumpărată în 2007, şi dependinţe în judeţul Ilfov. Licu are patru apartamente în Bucureşti, cel mai mic, de 40 de metri pătraţi, fiind dobândit în 2008, iar cel mai mare, de 115 metri pătraţi, fiind cumpărat în acelaşi an. Tot în 2008 a achiziţionat şi al treilea apartament, cu o suprafaţă de aproximativ 60 de metri pătraţi, iar din 2003 are un apartament de 90 de metri pătraţi, toate patru fiind cumpărate împreună cu soţia sa, Monica.

Procurorul Bogdan Licu deţine împreună cu soţia şi patru terenuri. Familia Licu are două terenuri în Ilfov: unul agricol de 698 de metri pătraţi, achiziţionat în 2004 şi un teren de 2.370 de metri pătraţi din categoria intravilan agricol, cumpărat în 2007. În 2011, Bogdan Licu şi soţia lui au cumpărat un teren forestier de 1.238 de metri pătraţi în comuna Moroieni, judeţul Dâmboviţa şi un teren agricol de 538 de metri pătraţi în comuna Frăsinet, judeţul Călăraşi.

Bogdan Licu are şi trei maşini dobândite prin leasing, o Toyota Rav 4 din 2008, o Toyota Land Cruiser din 2010, la care leasingul durează până în 2015 şi un Seat Cordoba, din 2008.

Magistratul are trei conturi bancare - unul în lei, unul în dolari şi unul în euro, din 2007 şi 2008, la Alpha Bank, soldul acestora fiind de 5.509,28 lei, 57 euro şi 72,28 dolari, precum şi două carduri la Alpha Bank, din 2008 şi 2012, pe care are 1.239,32 lei şi 28.000 de lei.

Licu are şi datorii contractate în 2008 şi 2011 de la persoana fizică Tudor Mircea, scadente în 2020, cu o valoare de 115.000 de euro şi, respectiv, 200.000 de euro. De asemenea, Licu a contractat în 2012 un credit de 100.000 de lei de la Citibank, scadent în 2018.

Veniturile procurorului Bogdan Licu, în calitate de membru CSM şi consilier al preşedintelui Consiliului au fost, conform declaraţiei de avere, de 115.836 de lei, la care se adaugă 2.544 de lei din drepturi salariale restante, 1.993,58 lei din diurnă delegaţie internă şi 169,05 euro din diurnă delegaţie externe, 23.000 de euro obţinuţi din chirie, dar şi aproximativ 72.000 de lei din drepturi de autor pentru elaborarea unui Ghid legislativ anticorupţie în cadrul Proiectului cu finanţare internaţională "Dezvoltarea şi Consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate".

La acestea se adaugă veniturile soţiei, de aproximativ 40.000 de lei, de la Serviciul Român de Informaţii (asistenţă psihologică) şi 35.000 de euro (partaj de ascendent Grosu Ion), potrivit menţiunilor din declaraţia de avere a lui Bogdan Licu.