Video Protest cu pancarte al senatorilor USR în timpul discursului lui Şerban Nicolae/ Mihai Goţiu a citit în plenul Senatului o petiţie publică semnată de 65.000 de persoane

Update 13.45

Şedinţa de plen a Senatului a fost reluată după protestul USR

Şedinţa de plen în care se dezbate Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost reluată, după ce iniţial preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a suspendat-o deoarece USR a protestat la tribuna Senatului.

Senatorii au votat alocarea a patru ore pentru amendamentele respinse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, acestea fiind în jur 300 la număr.

”Un partid proaspăt intrat în Parlament, un partid aşa-zis civic, este partidul care astăzi în România susţine întăritrea instituţiilor represive şi ingnoră complet necesitarea protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Partidul Securităţii, aşa cum a fost numit, îl vedem astăzi pe scenă. Ăsta e Partidul Uniunea Salvaţi România”, a spus Tăriceanu, aplaudat de parlamentarii PSD şi ALDE, în momentul reluării şedinţei de plen.

Iniţial, liderul Senatului a suspendat şedinţa de plen, până la retragerea senatorilor USR de la tribună. La ora transmiterii ştirii, un grup al deputaţilor USR se află în balconul de la Senat.

Protest cu pancarte al senatorilor USR 

În momentul în care aleşii Partidului Mişcarea Populară au părăsit sala de plen, în care a început dezbaterea pe modificarea Legii 303 privind Statului magistraţilor, alţi aleşi ai USR au scos pancartele în formă de mâini cu sloganul "Toţi pentru Justiţie".

Aceleaşi pancarte au fost folosite şi la protestele din Piaţa Victoriei.

Mihai Goţiu (USR) a citit în plenul Senatului petiţia ”Toţi pentru Justiţie”

Senatorul USR Mihai Goţiu a citit, marţi, în plen, în timpul dezbaterilor la modificarea Legii 303/2004, o petiţie, cei aproximativ 65000 de semnatari cerându-le senatorilor să se disocieze ”de interesele penalilor pentru care o justiţie independentă este sinonimă cu drumul scurt spre închisoare”.

”Cetăţenii României ştiu că o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă. Însă acest sistem al justiţiei, care nu de puţine ori a fost catalogat ca redutabil, remarcant sau excelent de către parteneri externi, este pus în pericol de modificările propuse acum. Pachetul Legilor Justiţiei se află pe mesele dumneavoastră. Vă cerem ca în ziua votului de modificare să spuneţi NU! Vă cerem să fiţi de partea bună a istoriei, într-un moment în care este clar că se decide viitorul european al României”, se arată în petiţie.

Semnatarii au ţinut să reamintească de criticile aduse modificării Legilor Justiţiei de magistraţi, CSM, DNA, DIICOT, Preşedintele României şi chiar Comisia Europeană.

”Adoptarea lor ar însemna anularea tuturor eforturilor României la transparenţă şi bună guvernare din ultimii zece ani. Noi, cei care v-am ales să ne reprezentaţi drepturile în Parlament, vă cerem să ne respectaţi încrederea cu care aţi fost investiţi. Şi vă mai cerem să vă disociaţi de interesele penalilor pentru care o justiţie independentă este sinonimă cu drumul scurt spre închisoare”, se mai arată în petiţia citită de senatorul USR.

Opoziţia a încercat scoaterea de pe ordinea de zi a Senatului a proiectului de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistraţilor, liderul PMP, Traian Băsescu, propunând chiar scoaterea proiectelor care vizează legile Justiţiei din ordinea de zi a acestei sesiuni.

Senatorul liberal Mario Oprea a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a şedinţei Senatului a primelor două puncte, respectiv modificarea legilor 303 şi 304, invocând o prevedere a Regulamentului Senatului potrivit căreia raportul comisiei de specialitate se difuzează şi se transmite senatorilor cu trei zile lucrătoare înainte de dezbatere. El a precizat că senatorii au primit raportul în cursul zilei de marţi, la ora 10.25.

La rândul său, senatorul PMP Traian Băsescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi în această sesiune a tuturor legilor care vizează justiţia.

”Parte din modificările făcute acestor legi sunt bune. Sunt legi care funcţionează de 13 ani şi s-au putut constata zone în care se impun anumite ajustări. Pe de altă parte, datorită vitezei cu care s-a lucrat, s-au făcut şi erori formidabile. (...) Pe fondul discuţiilor din societate cred că cel mai bine pentru Parlament ar fi să lase perioada de vacanţă ca o perioadă de dezbatere pentru forma la care s-a ajuns pe aceste legi, să se poată transmite mesajul corect, să se poată recepta de la societate îngrijorările şi să scoatem nişte legi pe care şi societatea şi politicienii să le aprobe”, a adăugat Băsescu.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu a cerut retrimiterea proiectului la comisie pentru redactarea unui raport suplimentar.

Comisia pentru legile Justiţiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor referitoare la răspunderea magistraţilor, noile amendamente fiind incluse în Raportul transmis plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Noile amendamente adoptate la propunerea PSD şi ALDE conţin următoarele prevederi:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.