PROTESTELE DIN ŢARĂ: Sibienii care ies în stradă ştiu exact ce vor - o viaţă mai bună, demnă şi respect

Sibienii care ies în stradă, de mai bine de o săptămână deja, pentru a-şi striga nemulţumirea, sunt tineri studenţi, intelectuali, muncitori sau pensionari care ştiu exact ce vor - o viaţă mai bună, demnă şi politicieni care să îi trateze cu respect, ei toţi detestând violenţa.

Urmărește
527 afișări
Imaginea articolului PROTESTELE DIN ŢARĂ: Sibienii care ies în stradă ştiu exact ce vor - o viaţă mai bună, demnă şi respect

PROTESTELE DIN ŢARĂ: Sibienii care ies în stradă ştiu exact ce vor - o viaţă mai bună, demnă şi respect (Imagine: Silviana Armat/Mediafax Foto)

Firav, cu doar o sută de persoane, a început, vinerea trecută, la Sibiu seria protestelor care au luat apoi o amploare nebănuită în oraşul care era considerat un fief electoral al lui Traian Băsescu, acesta obţinând, în 2009, aproape 40 la sută dintre voturile sibienilor.

Împrăştiaţi paşnic de jandarmi în prima zi de protest, după numai câteva minute de la începutul manifestării, sibienii au revenit, zilnic, în număr din ce în ce mai mare, în Piaţa Mare din municipiu, pentru a-şi striga nemulţumirea.

Oamenii s-au organizat, iar luni au obţinut aprobare pentru desfăşurarea de mitinguri şi cei care au mai avut reticenţe până atunci, de teama încălcării legii, s-au alăturat manifestaţiilor.

În prima seară de protest autorizat, circa 1.800 de oameni au ieşit în stradă la chemarea revoluţionarilor, cu lozinci şi pancarte prin care cereau demisia Guvernului, a şefului statului, salarii şi pensii mai bune, dar şi un viitor mai optimist pentru tineri.

În cea de-a doua zi de miting şi marş autorizat, numărul protestatarilor a atins apogeul, pe străzile oraşului mărşăluind paşnic circa 2.500 de oameni.

De miercuri, demonstraţiile au fost mai bine organizate şi au avut un scop precis: să obţină de la guvernanţi o reacţie. Reacţia scontată: demisia în bloc.

Pentru că au fost jigniţi şi făcuţi "viermi" şi "ciumpalaci", protestatarii din Sibiu au reacţionat: au adus pancarte pe care scria "Boc viermele" şi "Băsescu ciumpalacul".

Tineri, maturi sau bătrâni, sibienii care mărşăluiesc pe arterele oraşului au pancarte făcute din cartoane sau foi de hârtie, steaguri, cearşafuri şi tot felul de alte pânze. Pe ele scrie: "Aţi distrus sănătatea. Aţi distrus pensionarii. Aţi distrus tinerii. Aţi distrus ŢARA", "Salarii - nu. Pensii - nu. Sănătate - nu. Alegeri - nu. Destul cu PDL şi UDMR. Demisia. Vrem alegeri", "Suntem Mulţi Uniţi Români Disperaţi", "Democraţie: Libertate, dar cu Demnitate", "Noi vrem un stat de DREPT, aşa este corect" sau "Nu suntem cobai, şi-ţi spunem bye - bye!".

Studenţii spun că vin la proteste pentru că nu văd niciun viitor pentru ei. Intelectuali sunt frustraţi de lipsa de dialog, iar muncitorii sunt nemulţumiţi că trăiesc cu doar câteva sute de lei pe lună. La mitinguri participă şi suporteri ai echipei de fotbal Voinţa Sibiu, pensionari care se declară muritori de foame, dar şi revoluţionari care spun că România de azi nu este cea pentru care au luptat ei, în decembrie 1989.

"În momentul actual, este lezat statul de drept pentru care am luptat în Revoluţie. Cele mai importante instituţii ale statului sunt controlate de la Cotroceni, iar separarea puterilor în stat nu există. Imediat după demisia lui Arafat, am ieşit în stradă eu şi alţi colegi ai mei. După câteva zile de miting ilegal, am zis să cerem autorizaţie, să fie totul legal, să nu avem probleme. Am estimat că vor fi alături de noi circa şase sute de oameni. Aşa am scris în cererea către Primărie. Nu ne-am aşteptat niciodată să vină atâta lume cu noi la protest", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mircea Bucur, preşedintele Asociaţiei de revoluţionari "Sibiu Decembrie '89", care organizează acţiunile de protest în municipiu.

El afirmă că, dintre manifestanţi, doar 30-40 sunt revoluţionari, în judeţul Sibiu numărul total al luptătorilor în Revoluţie fiind de 157, restul fiind "tot felul de oameni care sunt nemulţumiţi".

"Oficial, nu m-a contactat niciun partid politic că se alătură protestului. Am văzut, însă, în rândul manifestanţilor, câţiva membri PSD pe care îi cunosc. Doar studenţii au anunţat că se alătură manifestării şi membrii galeriei echipei de fotbal Voinţa Sibiu. În rest, sunt medici, profesori, muncitori, muzeografi, tot felul de oameni", a declarat Mircea Bucur.

Cu toate acestea, reprezentanţii PSD Sibiu au anunţat că membrii filialei participă la acţiunea de protest, zilnic, fără a preciza numărul lor. Cum liderii locali ai formaţiunii nu şi-au făcut apariţia în piaţă, simplii membri de partid sunt greu de identificat în marea de oameni care protestează.

Printre studenţi se numără Oana Dichel, fiica unui avocat din Sibiu. Ea are 22 de ani, urmează cursurile celei de-a doua facultăţi şi are un steag tricolor pe care a scris "I want to break free, God knows". În plus, are o pancartă pe care scrie "Suntem specialişti în lideri autişti".

Întrebată de ce a ieşit în stradă, Oana răspunde, simplu, că nu pentru nevoi materiale, ci pentru a apăra nişte principii.

"Sunt poate printre puţinele persoane care nu suferă de foame. Am un trai cât de cât decent. Am ieşit în stradă pentru că eu consider că sunt încălcate valori şi sunt atacate cele mai importante principii care stau la baza statului nostru. Consider că democraţia, în momentul de faţă, este încălcată. Preşedintele României şi-a depăşit atribuţiile care sunt prevăzute în Constituţie, nu-l mai consider un mediator, ci un instigator între Guvern şi Parlament", susţine Oana.

Ea povesteşte că, după terminarea primei facultăţi, a devenit arheolog, dar nu are unde să se angajeze, posturile de acest fel din muzee sau institutele de cercetare fiind blocate.

"Îmi pare rău să spun asta, dar, în ţara asta, se doreşte să devenim nişte boi şi nişte vaci. Arheologia se consideră că nu este aducătoare de venituri, ci doar de plăcere culturală", mai spune Oana.

Oana consideră că niciunul dintre actualele partide politice nu are "programe compatibile cu realitatea" şi se arată nemulţumită de catalogarea protestatarilor drept huligani.

Lângă ea, mărşăluieşte o altă studentă, pentru care coplata din sistemul sanitar şi lipsa de perspectivă la terminarea facultăţii sunt principalele motive care au scos-o în stradă.

"O să plătim o sută de lei pentru a ne interna în spital. Asta e genocid naţional, vor să ne extermine pe toţi! Iar eu? Termin două facultăţi şi ce o să fac? O să fiu un judecător sau un avocat corupt care să vă iau banii pentru a vă scăpa de o mizerie. Vreau o ţară corectă!", afirmă studenta, în timp ce păşeşte alături de colegii ei pe străzile din Sibiu.

Alături de ele este şi unul dintre tinerii lor profesori de la Istorie, Aurel Dragotă, care afirmă că, atâta timp cât studenţii lui, părinţii şi bunicii lui sunt în piaţă, locul lui este lângă ei.

"E de datoria mea să fiu în stradă. Se scrie o lecţie de istorie. Este un exerciţiu democratic pe care poporul român trebuie să-l înţeleagă", afirmă Aurel Dragotă.

Întrebat dacă protestul lor va schimba ceva, profesorul răspunde: "Trebuie să se schimbe ceva" şi completează: "Am avea nevoie de mai mulţi oameni ca Arafat in instituţiile din România. Atâta timp cât poporul meu va fi în stradă, voi fi şi eu".

O altă tânără, care spune că este asistentă medicală, e nemulţumită de sistemul sanitar.

"M-am săturat de ceea ce se întâmplă în România, de ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar. Sunt cadrul medical şi nu vreau să iau mită, vreau ca pacienţii să nu mai moară în spitale şi vreau ca medicii să-şi facă datoria şi să nu mai lase oamenii să moară în spitale", afirmă ea şi îşi continuă drumul alături alte câteva sute de manifestanţi.

Mulţi dintre ei sunt muncitori care protestează fie faţă de condiţiile grele în care trăiesc, fie faţă de lipsa de viitor a copiilor lor.

Ioan Brai este muncitor şi a venit la proteste în fiecare zi de când au început. Are un fluier cu care îi ironizează pe cei care au declarat despre protestatari că ar fi "nişte ţărani".

"Ne-au făcut ţărani, dar noi suntem şi ciobani", afirmă el şi începe a doini din fluier, spre deliciul protestatarilor aflaţi lângă el.

Ioan Brai ştie foarte clar ce vrea: demisia preşedintelui şi a Guvernului.

"Ne-au minţit, ne-au învrăjbit. Sunt de vreo şapte-opt zile aici şi voi veni până pleacă Guvernul şi Băsescu. Eu trăiesc foarte prost în ţara asta, e foarte greu. Fondurile europene sunt aproape zero, investiţiile străine sunt puţine. De aia trăim rău în ţara asta", spune sibianul care afirmă că are un venit de o mie de lei, din care trăiesc trei persoane.

Un alt muncitor, care nu vrea să-şi spună numele, vrea să-i fie respectate drepturile şi să nu mai aibă parte de demagogie. "Toată lumea doreşte ceva mai bine, doreşte dreptate şi o ţară în care se respectă drepturile omului, ceea ce nu este în România acum. Tot ce ni s-a vândut până acum este numai demagogie. Personal, am văzut că pentru toată populaţia totul se diminuează, puterea de cumpărare a scăzut. Taxele sunt tot mai multe şi mai mari. Noi avem copii şi nepoţi pe care cu greu, actualemnte, îi mai putem ajuta. N-au venit cu nimic în sprijinul omului de rând", se plânge acesta.

Întrebat cum se descurcă el şi familia lui în aceste zile, sibianul recunoaşte că are un salariu care-i permite să trăiască, dar copiii lui n-au nicio şansă. "Supravieţiuim, ca toţi cei care sunt aici. Este o problemă de supravieţuire. Am un serviciu şi o vechime ce-mi asigură traiul, dar nu acelaşi lucru e valabil şi pentru copiii mei. Au făcut facultăţi şi au ajuns să stea în şomaj, ceea ce e anormal. După facultate şi masterat a ajuns să lucreze ca muncitor necalificat şi să se bucure că lucrează şi aşa. Găsesc că este anormal", susţine bărbatul.

În rândul manifestanţilor se disting şi câteva sute de pensionari, care, după zeci de ani de serviciu, se plâng că trăiesc cu pensii mizere.

Elisabeta Osuceanu a lucrat 37 de ani ca femeie de serviciu la Spitalul CFR din Sibiu, iar acum are 600 de lei pensie, ajungând să fie ajutată, lunar, de fiica ei.

"Am venit pentru că nu avem cu ce trăi în ţara asta. După 37 de ani de muncă, am 600 de lei pensie. Trag de ei ca mâţa de coadă. E foarte greu. A fost mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Acum e o golănie şi o destrămare curată. Nu mai este de trăit. Suntem nevoiţi să ne spânzurăm, dar nu mă spânzur pentru Băsescu. În niciun caz!", se revoltă femeia.

Gheorghe Preda, pensionar trecut de 70 de ani, care a lucrat "din fragedă pruncie", având peste 53 de ani de vechime în muncă, nu se plânge de lipsa banilor, dar e extrem de dezamăgit de Emil Boc. "Am venit cu gândul să dăm jos Guvernul şi preşedintele ţării, care şi-a bătut joc de noi de ani de zile, de un întreg popor. Tot ce a spus... unde a scuipat, a lins. Nu se poate aşa ceva. Iar Boc a trădat Ardealul, şi-a bătut joc de Ardeal, nu trebuia să stea la cheremul lui Băsescu. Trebuia să fie demn de un ardelean. Un ardelean când vorbeşte o vorbă, e vorbă, unde scuipă nu linge", afirmă sibianul.

El spune că pensiile sunt mici, oamenii n-au de lucru, profesorii nu mai au şcoli că au fost închise. "N-am venit pentru mine, ci pentru nepoţi care nu vor avea nimic şi nu-şi dau sema acum că ar trebui să iasă toţi în stradă", conchide bătrânul.

Printre protestatari sunt şi oameni de afaceri.

Dan Vălean are un hostel şi o cafenea în oraş şi spune că o duce bine, dar nu datorită guvernanţilor. "Eu, personal, sper să se facă monarhie cât mai curând, eu asta sper. Dar nu am ieşit în stradă pentru asta, ci pentru mine, pentru sufletul meu şi pentru copilul meu, care, când va fi mare, vreau să fie mândru că este român. Eu acum sunt mândru că sunt român. Eu o duc bine pentru că eu muncesc non-stop. Datorită lor (guvernanţilor - n. r.) aproape mi-am pierdut o afacere", povesteşte Dan Vălean.

El a fost rănit în Revoluţie, fiind împuşcat în picior, şi spune că şi-a câştigat cu sângele dreptul de a ieşi în stradă şi a protesta.

Protestelor de la Sibiu li s-au alăturat şi membrii galeriei echipei de fotbal Voinţa Sibiu, care, în afară de ritmul sacadat al lozincilor, specific stadioanelor, şi de faptul că unii protestează la bustul gol sau în pantaloni scurţi, nu se diferenţiază de restul demonstranţilor.

Unul dintre ei afirmă: "Vrem să transmitem un mesaj întregii clase politice: ne-am trezit şi nu mai acceptăm nimic care este în defavoarea noastră", iar un altul cere "să se termine cu furturile şi cu jafurile din ţara asta".

Aceştia susţin că, atâta timp cât lumea va ieşi în stradă, o vor face şi ei.

Fiecare dintre aceşti protestatari, dar şi masa de demonstranţi de la Sibiu se declară împotriva violenţei. În afara scandării "Fără violenţă", toţi au condamnat rănirea unui protestatar, la începutul săptămânii, de un ghiveci de flori aruncat de la un balcon de către o persoană rămasă încă necunoscută. Seară de seară, protestatarii se opresc în dreptul blocului respectiv şi scandează numele celui rănit, cerând pedepsirea autorului acestei fapte.

În plus, între forţele de ordine şi manifestanţi n-a avut loc nicio ciocnire violentă, manifestanţii ajungând chiar să scandeze "Jandarmi ca la Sibiu".

Prefectul de Sibiu, Horaţiu Răcuciu, le-a mulţumit, în cursul săptămânii, sibienilor pentru modul în care au înţeles să protesteze, iar primarul Klaus Iohannis a declatrat că simpatizează cu protestatarii, atâta timp cât aceştia sunt paşnici.

În municipiul Sibiu, manifestările de stradă vor continua, cel puţin până marţi seară, când este programat ultimul miting din seria celor autorizate de Primărie.

(Material realizat de Diana Stancovici, corespondenti@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici