Numele unui judeţ din România s-ar putea schimba. Referendum pentru ca judeţul Olt să se redenumească: "Încercăm să aducem o reparaţie morală"

Preşedintele Consilului Judeţean Olt, Marius Oprescu, a declarat, în cadrul şedinţei de joi că prin referendum se doreşte „o reparaţie istorică”, deoarece judeţul Olt este format „din două judeţe istorice”.

„Actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice, este fostul judeţ istoric Olt şi fostul judeţ istoric Romanaţi. Practic, actualul judeţ Olt, despărţit de linia râului Olt, este format din aceste două judeţe istorice. Prin acest referendum, încercăm să aducem o reparaţie morală, atribuind judeţului Olt denumirea de Olt-Romanaţi. Nu se schimbă nimic, niciun act de identitate, permis de conducere, certificat de naştere, paşaport, plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor nu vor fi schimbate, decât la teremenul de expirare. Astfel, alte costuri suplimentare, în afară de cele prevăzute din bugetul Consiliului Judeţean pentru organizarea acestui referendum, nu vor fi”, a spus Marius Oprescu.

Potrivit proiectului votat, cetăţenii din judeţul Olt vor fi chemaţi în 15 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”.

Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca la vot să se prezinte 30% dintre oltenii aflaţi în listele electorale permanente, iar 50% plus unu dintre aceştia să voteze „da”.

Pentru organizarea referendumului a fost aprobată suma de 500.000 de lei din fondul de rezervă al Consiliului Judeţean Olt.

Judeţul Romanaţi a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reşedinţa judeţului era oraşul Caracal. Judeţul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Judeţul se învecina la vest cu judeţul Dolj, la nord cu judeţul Vâlcea, la est cu judeţele Olt şi Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului judeţ Dolj, partea central-sudică a actualului judeţ Olt şi o mică parte din sud-vestul judeţului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Profesorul de istorie Dumitru Botar a explicat că dispariţia de pe harta României a judeţului Romanaţi a reprezentat mai mult decât o nedreptate.

„De câte ori mă trezesc în faţa unei mari nedreptăţi, reacţionez şi eu la fel de dur, dar ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Pur şi simplu, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, a afirmat Botar, care face parte dintr-un grup de iniţiativă care a militat pentru ca judeţul Olt să se numească Olt-Romanaţi.