REPORTAJ: Majoritatea clădirilor din centrul istoric al Sibiului sunt în stare avansată de degradare - FOTO

Întreg centrul istoric al municipiului Sibiu face parte din Lista monumentelor istorice aprobată de către Ministerul Culturii. În plus, multe dintre imobilele din această zonă, luate în parte, au fost declarate monumente de interes naţional sau local, existând, la începutul anului, 207 astfel de clădiri, dintre care 96 sunt monumente de Listă A.

"Asta înseamnă că are anumite caracteristici naturale sau construite de către om atât de valoroase, încât trebuie conservate şi protejate. Aceste clădiri formează un ansamblu care reflectă modul de viaţă şi ocupaţiile cetăţenilor oraşului, modul de evoluţie a acestuia într-o anumită perioadă de timp, fiind un adevărat martor al secolelor care au trecut. Şi ar trebui să fie un martor şi al celor care urmează", scriau, la sfârşitul anului 2010, într-o campanie de conştientizare a valorii patrimoniului din Sibiu, specialiştii Fundaţiei Transilvane pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi Revitalizare a Patrimoniului Cultural "Heritas".

În municipiul Sibiu, nimeni nu are o statistică exactă a tuturor clădirilor din centrul istoric al oraşului şi, cu atât mai puţin, o statistică a imobilelor reabilitate.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii Sibiu, ele reprezintă aproximativ 15 la sută din imobilele din municipiu.

Cert este că, potrivit reprezentanţilor Primăriei Sibiu, majoritatea clădirilor sunt în proprietate privată şi doar câteva aparţin unor culte, cele mai multe fiind ale Bisericii Evanghelice şi ale Bisericii Ortodoxe.

"Înainte de 1990 toate casele erau de stat. Oamenii stăteau acolo cu chirie, deşi în multe cazuri erau, de fapt, casele lor. Parte dintre ele s-au dat înapoi la proprietari. Nenorocirea este că, deoarece mulţi dintre proprietari nu mai trăiau, au dat casele la cei care stăteau în apartamente. Într-o casă nu există un proprietar, ci există patru - şase - zece proprietari. Aceşti proprietari sunt persoane vârstnice de regulă, pensionari care nu au bani", a declarat Romeo Grigorescu din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Sibiu.

Când vine vorba despre starea acestor clădiri, părerile specialiştilor sunt unanime într-o anumită privinţă: pentru a se cunoaşte cu adevărat starea lor de degradare, mai ales cea de profunzime, ar trebui făcute expertize complicate la fiecare imobil - ceea ce nu s-a făcut niciodată -, ar fi extrem de costisitor şi nimeni nu are bani să plătească.

Când este vorba, însă, de ceea ce se poate vedea efectiv cu ochiul liber, de aspectul exterior al centrului istoric, din nou părerile sunt unanime: aspectul general este deplorabil, iar starea de degradare este avansată.

"Imobilele au un aspect deplorabil, pentru faptul că tencuiala este căzută, sunt coşcovite, nu mai sunt văruite cum trebuie, tâmplăria nu se mai închide şi e vai de capul ei, iar oamenii nu au bani să le facă. Dacă Ministerul Culturii spune că o clădire este monument, dar lasă toată sarcina financiară pe spatele proprietarului, nu o să ajugem nici în două sute de ani să fie bine. Singurele clădiri la care s-a intervenit au fost cele de pe traseele principale: Piaţa Mare, Bălcescu, Piaţa Mică. La celelalte nu s-a intervenit deloc. Ele există aşa de sute de ani. În ce stare pot fi!? Eu, ca specialist, ca să mă pronunţ, ar trebui să mă duc în fiecare casă. Dacă vorbim de faţade, în afară de cele refăcute, celelalte în proporţie de 40 - 50 la sută sunt degradate", a spus Romeo Grigorescu.

Opinia specialiştilor din cadrul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu este şi mai tranşantă. Aceştia susţin că "starea de degradare a tuturor clădirilor din centrul istoric este avansată".

Răzvan Pop, preşedintele Asociaţiei pentru înfrumuseţarea oraşului, a spus că, totuşi, Sibiul "este unul dintre cazurile fericite".

"Situaţia clădirilor din Sibiul istoric este una problematică, dar, în acelaşi timp, mult mai fericită decât în alte medii urbane româneşti. Renovările făcute cu ocazia anului 2007 au însemnat recondiţionarea faţadelor şi a unor elemente de maximă urgenţă, dar starea clădirilor a fost doar puţin ameliorată. Este ca şi când un om are o boală gravă, dar s-a tuns, machiat, frezat", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Răzvan Pop.

Înainte ca Sibiul să devină Capitală Culturală Europeană în 2007, Ministerul Culturii a alocat bani pentru reabilitarea faţadelor şi a acoperişurilor la peste 30 de imobile din zona centrală. Lucrările au fost făcute cu materiale tradiţionale, în vechile culori ale clădirilor şi s-au schimbat sau recondiţionat acoperişurile.

Specialiştii de la Direcţia de Cultură din Sibiu numesc asta "spoială", iar cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii atrag atenţia că, dacă nu se alocă bani pentru întreţinerea faţadelor, acestea se vor degrada curând.

"Dacă vă duceţi în Piaţa Mare sunt case la care pe sus a început să le cadă din tencuială, să se coşcovească. Părerea mea este că, în doi - trei ani, o să ajungă aproape la fel cum au fost înainte, dacă nu se alocă bani. Şi eu nu văd ca în următorii ani să fie bani pentru aşa ceva", a afirmat Romeo Grigorescu.

De asemenea, prin intermediul Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ), tot înainte de 2007 au fost reabilitate aproximativ zece imobile din zona centrală, fondurile fiind asigurate, în mare parte, de această fundaţie.

Alte câteva imobile au mai fost reabilitate de proprietari cu ajutorul altor organizaţii din Sibiu, fără ca cineva să ştie numărul exact al acestora.

De asemenea, în rare cazuri au fost şi proprietari care au reabilitat clădirile pe banii lor.

Nicolae Nan locuieşte pe strada Andrei Şaguna nr. 8, clădire aflată în imediata apropiere a Prefecturii Sibiu. Acesta povesteşte că în imobilul său sunt 16 familii, dar au reuşit să reabiliteze clădirea, în anul 2010.

"Am stat de vorbă cu toţi şi am încercat să-i conving. Ba au vrut, ba n-au vrut. Până la urmă i-am convins pe toţi şi am făcut faţada clădirii, spatele ei şi structura acoperişului. M-a costat un miliard de lei", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Nicolae Nan.

Clădirile deţinute de biserici în zona centrală au fost, în general, reabilitate, mai ales pentru că în ele funcţionează diferite instituţii sau organisme de interes public.

Biserica Evanghelică, de exemplu, deţine, în plin centrul Sibiului, clădirea în care funcţionează Muzeul Naţional Brukenthal, dar a fost de acord ca acesta să rămână muzeu de interes public. Clădirea a fost reabilitată.

De asemenea, biserica deţine clădirea în care funcţionează Liceul cu predare în limba germană "Samuel von Brukenthal", reabilitată şi aceasta, dar şi Biserica Evanghelică - unul dintre principalele obiective turistice ale oraşului, care a intrat, recent, într-un proces amplu de reabilitare.

Primăria Sibiu deţine, de asemenea, câteva imobile în zona centrală a oraşului, iar la trei dintre acestea - Piaţa Mică 22, 25 şi Turnului 4 - s-au prevăzut lucrări de reabilitare.

"S-au contractat studiile de fezabilitate, proiectele tehnice şi au fost alocaţi bani din bugetul local pentru efectuarea lucrărilor. La imobilul din strada Turnului lucrările sunt aproape finalizate, iar cele la imobilul din Piaţa Mică nr. 25 sunt în curs. Pentru imobilul din Piaţa Mică nr. 22, municipalitatea a contractat şi a realizat proiectarea", a declarat corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore.

Potrivit acesteia, Primăria mai deţine locuinţe în centrul istoric, dar nu imobile întregi, de aceea nu a putut efectua lucrări la acestea.

"Sunt cazuri în care noi avem patru - cinci apartamente din zece câte sunt în clădire. Deşi am încercat să convingem ceilalţi proprietari să contribuie la reabilitarea imobilului, nu am reuşit, iar noi nu putem face pentru ei. Legea nu ne permite să facem investiţii la imobile care sunt proprietate privată. În aceste cazuri noi am putea plăti doar cotă parte din cheltuieli", a spus Mirela Gligore.

Potrivit acesteia, în perioada 2003 - 2007, peste 35 de milioane de euro au fost folosiţi pentru lucrările de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric - străzi, pasaje, pieţele centrale -, inclusiv iluminatul public, acesta fiind adus la standardul şi aspectul unui centru istoric cu caracter medieval.

Aceste investiţii sunt parte din motivele care au transformat Sibiul într-unul dintre cele mai vizitate oraşe din România şi chiar într-o destinaţie importantă în lume.

Potrivit statisticilor, oraşul a fost vizitat de peste un milion de turişti în 2007, iar în perioada mai - august a acestui an au fost chiar mai mulţi turişti decât în perioada similară a anului 2007. Aceştia apreciază farmecul pieţelor, podurilor şi pasajelor, dar şi arhitectura clădirilor. Puţini trec, însă, dincolo de traseele turistice pentru a vedea adevărata faţă a centrului istoric din Sibiu.

"În 2007 s-a făcut partea de faţadă şi acoperişul, iar la unele, dacă se vedea din stradă, s-a intrat un pic şi la curtea interioară. Restul...e ca şi cu leopardul. Proverbul «afară e vopsit gardul, înăuntru e leopardul» e valabil. S-a făcut ceea ce se vede. Ce este casă propriu-zis, asta pot să vă spun sigur, că nu s-a făcut. Toate interioarele din zona istorică ar trebui recompartimentate pentru a le transforma în locuinţe moderne. În general, acestea arată mai rău decât acum câteva sute de ani când au fost construite. Atunci erau bine structurate, fiecare apartament având baie şi bucătorie. Acum, dintr-un astfel de apartament s-au făcut mai multe apartamente mici: unele nu au baie sau bucătărie şi au grupuri sanitare mici", a spus Grigorescu.

Potrivit specialiştilor de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Sibiu, structura de rezistenţă a clădirilor din centru nu este afectată, fiind construite cu ziduri groase, fundaţii solide, dar cea mai mare problemă sunt ornamentele de pe clădiri, care pot oricând cădea şi provoca accidente.

"De atâtea sute de ani au început să se desprindă, cad jos şi omoară oameni. Aici nu ştiu ce este: indiferenţă, lipsă de bani sau...", a adăugat Romeo Grigorescu.

Preşedintele Asociaţiei pentru înfrumuseţarea oraşului Sibiu, Răzvan Pop, a spus că "un proces local de restaurare a centrului istoric este necesar şi este de urgentat".

"Altfel, vom continua a citi ştiri despre ziduri prăbuşite, despre ornamentaţii desprinse, despre accidente grave şi asta până când vom citi de prăbuşirea unui întreg imobil", a spus Răzvan Pop.

Din păcate, istoria recentă a oraşului îi dă dreptate.

În februarie 2009, o femeie de 39 de ani a murit după ce un ornament în formă de leu s-a desprins de pe o clădire aflată la intrarea pe bulevardul central din oraş şi i-a căzut în cap. Martorii povesteau, la momentul respectiv, că femeia a sesizat că se întâmplă ceva şi şi-a împins în faţă băiatul care mergea alături de ea, salvându-i viaţa.

În 2010, patru incidente au avut loc în centrul istoric al oraşului, dar, din fericire, fără a mai exista victime.

În martie, o parte din zidul unui imobil, monument istoric, s-a prăbuşit în curtea vecină. Incidentul s-a petrecut pe strada Mitropoliei, la un imobil din anul 1500, în care sunt amenajate locuinţe.

În 19 aprilie, pompierii au fost chemaţi să îndepărteze tencuiala care stătea să cadă de pe un imobil din municipiul Sibiu, proprietarii temându-se de producerea unor accidente. Această clădire este tot monument istoric şi este situată peste drum de cea de pe care s-a desprins leul, cu un an mai înainte.

La doar o săptămână, pompierii au înlăturat tencuiala din partea superioară a unei clădiri aflate în apropierea Prefecturii Sibiu, iar în iulie un zid al unei case nelocuite s-a prăbuşit din cauza stării avansate de degradare, fără însă a se înregistra victime.

Concluzia specialiştilor în domeniu este că, cel puţin deocamdată, situaţia este fără ieşire: sunt case multe, vechi, cu mulţi proprietari care nu se pot înţelege, care nu au bani, iar costurile reabilitării unei case în această parte a oraşului sunt de două sau de trei ori mai mari decât costul de construcţie al unei case noi.

(Material de Diana Stancovici, corespondenti@mediafax.ro)