Reţeaua "NAŞILOR" din CFR Călători: 34 din cei 45 de angajaţi duşi marţi la audieri au fost REŢINUŢI

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, procurorul Alina Popescu, până la ora 20.00, procurorii braşoveni au emis 34 de mandate de reţinere, iar, la ora transmiterii acestei ştiri, alţi cinci angajaţi sunt audiaţi de procurori.

Dintre cei 34 de reţinuţi, opt sunt inspectori în cadrul regionalei CFR Călători Bucureşti, restul fiind conductori sau şefi de tren de la Braşov (şapte persoane), Craiova (nouă), Iaşi (trei) şi Galaţi (una).

Marţi, la sediul Parchetului au fost aduşi alţi 45 de angajaţi ai CFR de la regionalele Bucureşti, Braşov, Iaşi, Craiova şi Galaţi. Acesta este cel de-al treilea lot de angajaţi ai CFR Călători, după ce în 25 octombrie a fost audiat primul lot de 81 de persoane, dintre care 68 au fost propuse pentru arestare preventivă, iar luni, din lotul de 43 de persoane audiate au fost reţinute şi propuse pentru arestare 35.

Tot marţi, la Tribunalul Braşov, au fost aduşi de la ora 09.00, cei 35 de angajaţi reţinuţi în cursul zilei de luni. Instanţa a decis, al fel ca şi în cazul primului lot de 68 de reţinuţi, ca aceştia să fie cercetaţi în libertate cu interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

Procurorii au făcut recurs la decizia Tribunalului Braşov chiar în sala de judecată. Primele recursuri în acest dosar vor fi judecate miercuri, la Curtea de Apel Braşov.

Citeşte şi: Reţeaua "NAŞILOR" din CFR Călători: 39 de angajaţi ai CFR Călători au fost reţinuţi

Inspectorii de specialitate de la Regionala Bucureşti sunt suspectaţi şi de instigare la abuz în serviciu deoarece aceştia determinau partida de tren să nu trateze corespunzător călătorii frauduloşi. De asemenea, aceştia, având acces la informaţii nedestinate publicităţii privind controalele care se făceau pe anumite rute, controale ce vizau identificarea şi tratarea potrivit legii a călătorilor frauduloşi, anunţau partidele de tren (şefi de tren şi conductori de tren) cu privire la efectuarea acestora, în scopul sprijinirii grupării infracţionale, astfel încât să nu se ajungă la deconspirarea activităţilor lor şi pentru a asigura folosul material rezultat din aceste activităţi.

"Din cercetările făcute în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul SNTFC CFR Călători SA au o frecvenţă cu totul deosebită reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale, în legătură cu activităţile de verificare a documentelor de călătorie, până în vârful ierarhiei profesionale din structura respectivă a societăţii. Cercetările vizează peste două sute de persoane angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizor, revizori regionali şi inspectori", menţionau anchetatorii.

Din cercetările procurorilor în acest dosar, care au început în luna martie 2011, s-a stabilit că, pornind de la conductorii de tren şi până la revizorii de specialitate, se lucra mână în mână, "fiecare conjugându-şi eforturile cu alţi suspecţi, în combinaţii diferite, în funcţie de circumstanţe".

Citeşte şi: Reţeaua "NAŞILOR" din CFR Călători: Limbajul codat al angajaţilor - Ce semnificaţie au expresiile "chiori", "a cârji" sau "a sta cu mortul pe tine"

În acest sens, angajaţii CFR foloseau un limbaj comun cu anumite elemente de argou, precum "a cârji", "chiori", "colet", "a încărca trenul", "a sta cu mortul pe tine" sau "tren bun".

Traducerea cuvintelor folosite de angajaţii CFR este: "a cârji (cârjeală, cârjă)" - pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală - activitatea); "chior/-i - călător/-i fraudulos/-şi care nu deţin/-e documente de călătorie; "colet/-e (pachet/-e) - călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă la cererea propriilor organe de control; "a încărca trenul" - activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi; "a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine" - a (nu) avea asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit.

De asemenea, "tren bun (tren puternic)" reprezintă un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile.

Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători, potrivit anchetatorilor.

În cauză s-au înregistrat, până în acest moment al procesului, cheltuieli judiciare de peste 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).

Cercetările au fost declanşate ca urmare a sesizării din oficiu din partea Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, vizând circa 200 de persoane, potrivit sursei citate.

Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei.