România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în rândul angajaţilor din Uniunea Europeană

Câmpeanu a precizat joi, la o conferinţă a Blocului Naţional Sindical (BNS), că rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor care lucrează este de 17,3 la sută în România, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce, în Republica Cehă şi Finlanda, acelaşi indicator este de doar 3,7 la sută.

"Riscul ridicat de sărăcie în rândul celor care lucrează creşte în mod continuu. Acest lucru este foarte îngrijorător pentru România, pentru că şi aşa salariile sunt la un nivel foarte mic, celelate posibilităţi, de a obţine venituri din alte surse, de asemenea sunt mici, iar diferenţa între veniturile mici şi cele foarte mari creşte în fiecare zi", a mai spus Mariana Câmpeanu.

Cu acelaşi prilej, demnitarul a precizat că, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Muncii, 25,9 la sută dintre români consideră că sunt bine plătiţi, în comparaţie cu 63 la sută în Danemarca sau 60,5 la sută în Luxemburg.

Citeşte şi: STUDIU: Femeile din România şi Bulgaria, cele mai expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană

"Sigur că sunt nişte ţări în care nivelul de trai este foarte bun, dar diferenţa este foarte mare", a spus ministrul.

Pe de altă parte, Câmpeanu a arătat că 78,7 la sută din populaţia angajată cu contract de muncă pe perioadă determinată a acceptat acest tip de contract din cauza faptului că nu a găsit un loc de muncă permanent.

"Ceea ce este îngrijorător este că 20 la sută dintre români consideră că slujba deţinută nu le oferă perspective pentru a avansa în carieră. Ceea ce este la fel de îngrijorător este că rata de participare la formarea continuă pentru populaţia între 25 şi 64 de ani este, la fel, cea mai mică din Europa. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu participarea şomerilor la cursuri de calificare şi de recalificare, iar ponderea persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de învăţământ este în continuă creştere în România", a mai spus Câmpeanu.

Ministrul Muncii a atras atenţia şi asupra pregătirii profesionale a românilor, arătând că numărul celor calificaţi este din ce în ce mai mic.

"Dacă ponderea celor care au absolvit cel puţin liceul este de 74 la sută în România, celelalte ţări din Uniunea Europeană sunt la nivel de peste 90 la sută. Iar faptul că am ajuns ca, în România, populaţia ocupată să nu mai fie instruită corespunzător este tot rezultatul scăderii calităţii învăţământului şi a cursurilor de perfecţionare. Eu cred că trebuie să ne reîntoarcem la fondul problemei, pentru că în România, în acest moment, există o problemă care nu a mai fost până acum: începem să avem o forţă de muncă din ce în ce mai prost calificată", a mai spus demnitarul.