#roMânia: Depopularea satelor româneşti: Aici trăiesc doar vilele, fără oameni

Deşi sute de case stau goale, terenul în comuna Feldrul se menţine la preţuri exorbitante. Oamenii au venit acasă cu bani, i-au investit, aşa că în centrul satului nu mai există teren disponibil pentru noi construcţii. Un ar de teren, în funcţie de zonă şi de accesul la utilităţi, se vinde cu preţuri între 1.500 şi 3.000 de euro.

“Faptul că există populaţie multă, cererea este mare, suprafaţa din intravilan este destul de redusă şi atunci, sigur că în momentul în care să faci o tranzacţie, preţul este foarte mare. Au fost cazuri când, începând de la 1.500 până la 3.000 de euro s-a vândut un ar de teren, asta în funcţie de zona în care este situat terenul, în centrul localităţii sau pe o stradă lăturalnică. În zona noastră, nici nu prea sunt multe terenuri de vânzare. După ce bătrânii dispar, se mai scot la vânzare locuinţe, pe care nu mai are practic cine să le locuiască. Putem spune că s-au menţinut preţurile. Casele mari, moderne sunt făcute din economiile celor plecaţi în străinătate. Când le-au construit, le-au făcut cu gândul să se reîntoarcă şi majoritatea o fac, vin regulat şi chiar se poate întâmpla ca să locuiască o bună parte a timpului în ele. Sunt însă şi o parte dintre ei, care, se pare că s-au acomodat atât de bine în ţările unde au plecat şi vin din ce în ce mai rar şi este posibil ca unii dintre ei să nu se mai întoarcă. E şi problema copiilor, care au intrat acolo la şcoală şi pentru care e un disconfort să vină înapoi. Părinţii aleg varianta cea mai bună pentru ei. Copiii, din moment ce mulţi s-au născut acolo, nu simt lipsa localităţii părinţilor lor,” mai spune primarul.

La cei 82 de ani ai ei, tanti Ana Uiuiu luptă cu dorul de copii şi de nepoţi. A rămas singură, într-o huidumă de casă din centrul localităţii, construită cu multă trudă şi care acum e goală. A rămas singură după ce fata, care locuia împreună cu ea, a plecat de o bună perioadă de timp în Statele Unite pentru a-şi ajuta fiica care urmează să nască.

“Sunt singură. Toţi copiii au plecat care pe unde au putut: în Spania, în Irlanda, în America,” ne povesteşte tanti Ana, luându-şi la revedere de la o verişoară.

“Am rămas singură în casă şi mi-e urât câteodată. Am 82 de ani. Am stat cu fiica mea, care a rămas văduvă de vreo 15 ani, iar copiii - şase la număr - sunt plecaţi toţi care pe unde au putut în străinătate şi îmi e tare dor de ei. Nu ştiu dacă o să se mai întoarcă vreodată acasă. Acolo au tot ce le trebuie, vin în concedii doar,” mai spune cu lacrimi în ochi bătrânica.

Situaţia este aproape identică în tot satul. Nu există familie care să nu aibă pe cineva plecat în străinătate, în căutarea unui trai mai bun. Acasă au rămas în mare parte bunicii şi copiii, forţa de muncă activă din comună încercând să îşi găsească un rost peste hotare, departe de comuna natală, care, deşi este cea mai mare din Bistriţa-Năsăud, nu le oferă prea multe posibilităţi.

Un alt exemplu este comuna Cosmeşti din judeţul Galaţi care are aproape 6.500 de locuitori în documentele oficiale. În realitate, cele şase sate, care compun comuna, sunt pe jumătate părăsite. Cei mai mulţi locuitori au plecat la muncă în străinătate, iar în sate nu au rămas decât bătrânii.

Familia Toader, de exemplu, are trei copii şi cinci nepoţi, toţi fiind plecaţi la Florenţa de 20 de ani. Cu banii câştigaţi în Italia, urmaşii soţilor Toader şi-au construit în Cosmeşti case impunătoare, care stau goale. Cei doi bătrâni au grijă de imobile, în timp ce aşteaptă cu nerăbdare luna august, când copiii şi nepoţii vin acasă.

”Cu soţia avem grijă de casă, ne ocupăm de curăţenie. Copii vin rar, la un an de zile. Am rămas singuri. Singurătatea, un pic ne-a... vara este mai bine, când vin ei în august, copiii, nepoţii e altă veselie, altă plăcere. Au venit şi şi-au făcut case mari, frumoase aici, stau goale. Îi aşteptăm acasă, dar nici nu au ce face, nu sunt locuri de muncă,” a povestit cu tristeţe Dumitru Toader.

Bătrânii îşi alină dorul uitându-se la poze cu cei dragi. „Ne uităm la poze, ce să facem. Mai trimit ei din când în când. Dorul cam persistă, dar ce să facem, distanţa e mare. Este greu, aşteptăm să vină acasă, vin o dată pe an, atunci stau o lună. Nepoţii au crescut, ne e dor de ei. E greu fără ei, mai ales dorul de ei şi de nepoţei. Şi un pic de ajutor nu ar fi stricat. Măcar unul să fi rămas acasă. Nu ştiu dacă e o casă din sat unde să nu fie copii plecaţi în străinătate,” se plânge Marilena Toader.

Singur acasă a rămas şi Marin Palade. Bărbatul are 65 de ani, iar soţia lui lucrează de 15 ani ani în Italia. Este menajeră şi vine în România o dată pe an, în luna august. ”Este foarte greu, te descurci greu. Noroc că o mai am pe mama, care mă mai ajută. Dar e bătrână şi ea. Aştept să vină luna august, atunci va veni soţia acasă,” a spus Marin Palade.

În satul Cosmeşti au rămas foarte puţine persoane active. Vasilica Rusu este o femeie între două vârste, care se teme că, în curând, satul o dispară, deoarece bătrânii mor, copiii pleacă în străinătate, iar tinerii rămaşi în localitate refuză să muncească.

”Din cauza faptului că nu avem locuri de muncă şi nu sunt posibilităţi să câştigăm un ban, cei mai mulţi au plecat în Italia, Spania, şi-au luat şi copiii, şi-au intemeiat familii acolo. Au rămas doar bătrânii, dar şi ei au început să se ducă.... Aşa că vom rămâne în curând un sat pustiu. Puţinii tineri care au mai rămas sunt asistaţi sociali, nu vor să muncească”, spune Vasilica Rusu, localnică.

Primarul Gavrilă Tuchiluş susţine că, în cazul comunei Cosmeşti, se poate vorbi despre depopulare. Chiar dacă cei plecaţi trimit bani acasă, numeroase case sunt goale şi nimeni nu ştie dacă proprietarii lor se vor întoarce. În ultimii zece ani, foarte puţini tineri au revenit în comună pentru a deschide afaceri.

”Cei mai mulţi tineri au plecat în Italia, Spania sau Germania, la cules de fructe şi legume, în construcţii. Dar sunt şi câţiva tineri care, după ce au strâns suficienţi bani acolo, s-au întors şi au deschis afaceri aici, în sat. Cei plecaţi trimit bani acasă, şi-au ridicat case frumoase. Ei vin acasă în concediu în luna august. Mulţi dintre ei şi-au luat şi copiii cu ei acolo, alţii au lăsat copiii cu bunicii. Ca şi statistică, eu cred că 50 la sută dintre tineri sunt acum plecaţi. Putem vorbi de depopularea satului având în vedere că mulţi bătrâni pleacă pe altă cale, casele rămân singure, abandonate,” a explicat primarul comunei Cosmeşti, Gavrilă Tuchiluş.

Nimeni nu ştie exact câţi români sunt peste hotare. Datele oficiale au la bază doar cazurile în care se încheie contracte de muncă legale.

Oficial se vorbeşte de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.

Organizaţiile de români despre hotare avansează o cifră de 5 milioane de conaţionali doar în statele europene.

"Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români şi ar mai fi în Statele Unite şi Canada în jur de 1 milion şi ceva", spune Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

Ministrul Românilor de Pretutindeni a declarat recent, în plenul Parlamentului, că în afara graniţelor ţării este o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând şi regiunile istorice).