#roMânia Diaspora şi sclavia modernă. Româncă: ”Bătrâna mă trezea noaptea, să mă uit cu ea pe geam”

Reprezentanţii asociaţiilor de români de peste hotare critică totuşi intervenţia autorităţilor române şi spun că prioritatea acestora este cultura, nu latura socială.

“Abuzurile angajatorilor sunt tot mai dese în ultimul an în Italia, Spania, Anglia, cu angajatori care aduc angajaţi în condiţii insalubre, fără apă, curent, etc. Guvernul se ocupă acum foarte mult de partea culturală şi aproape deloc de cea socială. Cred că trebuie să ţii cont în primul rând de nevoile de bază. Încă o problemă la nivel general, aici se exclud comunităţile istorice, este problema romilor. Toată lumea ştie că ei au invadat toată lumea şi practic, în toate statele sunt romi. Asta afectează imaginea românilor şi se răsfrânge asupra traiului lor. Acest lucru e legat şi de media şi de felul în care prezintă problema televiziunile. Normal că nu vor mai angaja un român, chiar dacă e un bun profesionist, pentru că îl asociază cu cel pe care l-a văzut în stradă. Problema romilor, cel puţin în Europa, cred că este o problemă a României.”, consideră Daniel Ţecu, preşedintele FADERE.

Un raport al Ministerului Muncii arată că una dintre ţările europene în care se constată cele mai multe abuzuri împotriva românilor este Marea Britanie. De asemenea, la graniţa de vest, în Ungaria, există probleme de discriminare a cetăţenilor români, îndeosebi împotriva celor de etnie romă.

”În afara cadrului legal, deşi se supun unor riscuri majore, în unele cazuri, cetăţenii români apelează fie la persoanele cunoscute de ei, fie la unele persoane fizice sau aplică pentru un loc de muncă în afara ţării, prin intermediul internetului sau a anunţurilor publicitare din presa scrisă. Din păcate, prin alegearea unor astfel de oferte, cetăţenii români pot fi exploataţi prin muncă sau pot deveni victimele traficanţilor de forţă de muncă”, precizează reprezentanţii Ministerului Muncii.

Vă prezentăm, pe baza datelor obţinute de la Ministerul Muncii, o radiografie a ce se întâmplă cu muncitorii români în alte state.

Marea Britanie

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are un birou al Ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale în cadrul Ambasadei României la Londra. Aici au fost semnalate cazuri de încălcare a drepturilor de muncă, sub diferite forme, precum neplata tuturor drepturilor salariale (inclusiv a indemnizaţiei de concediu), plata sub nivelul minim pe economie, concedierea nejustificată, munca la negru şi chiar exploatarea prin muncă.

“Exploatarea prin muncă (sclavia modernă) este un fenomen deosebit de grav cu care se confruntă şi Marea Britanie şi care afectează şi cetăţeni români”, precizează Ministerul Muncii. Au fost semnalate cazuri legate, de exemplu, de activităţile derulate în spălătoriile auto, în agricultură şi în industria procesării alimentelor, în construcţii, dar şi în cazul îngrijirii la domiciliu.

La nivelul Biroului ataşatului pe probleme de muncă, în anul 2017 au fost înregistrate peste 70 de sesizări, iar în prima jumătate a anului 2018 au fost semnalate 30 de cazuri, cu privire la 57 de cetăţeni români.

Ungaria

Nu există statistici publice privind munca la negru a cetăţenilor străini şi nici despre numărul abuzurilor împotriva cetăţenilor străini care lucrează legal sau ilegal în Ungaria. Totuşi, este de remarcat faptul că la nivelul Ambasadei se observă o prezenţă masivă de muncitori români care lucrează la negru în Ungaria, mai ales în agricultură. Aceştia trăiesc în Ungaria fără documente de şedere şi lucrează ca zilieri prin forme simplificate sau la negru.

Ministerul Muncii arată că au fost semnalate mai multe situaţii de discriminare ale românilor.

”La nivelul unor autorităţi locale din Ungaria se observă o preocupare de a implementa unele măsuri discriminatorii împotriva cetăţenilor români care lucrează la negru în zona administrativă a localităţii respective. De exemplu, Consiliul local din localitatea Alsonemedi a adoptat o hotărâre – cu aplicabilitate începând cu 01.01.2017- potrivit căreia acele persoane de peste 18 ani care nu au proprietăţi în localitate, dar locuiesc într-o clădire din zona administrativă a localităţii şi nu pot să dovedească un raport legal de muncă de cel puţin 90 de zile, trebuie să plătească o taxa de 800 HUF (cca. 3 euro) pe zi”.

Iar măsura din Alsonemedi nu este singulară în Ungaria, fiind aplicată şi în alte zone.

Olanda

Aproximativ 15-20 solicitări de asistenţă din partea lucrătorilor români aflaţi pe teritoriul Regatului Ţărilor de Jos sunt aduse lunar în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Haga. În majoritatea cazurilor, aceste solicitări privesc neplata drepturilor salariale sau plata acestora sub valorile stabilite prin contractele individuale sau colective de muncă, precum şi condiţiile de cazare precare puse la dispoziţie de către angajatori. “Munca la negru este foarte rar întâlnită în Olanda”, precizează Ministerul Muncii.

Irlanda

În anul 2017, au fost semnalate 11 cazuri de încălcare a drepturilor de muncă ale cetăţenilor români. În anul 2018, în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale au fost aduse 6 cazuri care au vizat 16 cetăţeni români. Aceste cazuri au vizat încălcarea drepturilor salariale, refuzul de a elibera angajatului documente aferente relaţiei de muncă (contracte de muncă, fişe fiscale), oferirea unor condiţii improprii de muncă sau de locuire, sau chiar suspiciuni de exploatare prin muncă.

Franţa

Potrivit Ministerului Muncii, situaţiile cu care se confruntă lucrătorii români în spaţiul francez derivă uneori dintr-o necunoaştere suficientă a drepturilor şi obligaţiilor contractuale, acceptarea de a presta activităţi lucrative fără forme legale, necunoaşterea organismelor responsabile pentru litigiile de muncă şi plata drepturilor salariale restante.

Italia

Datele privind numărul cazurilor de muncă la negru semnalate Biroului ataşatului pe probleme de muncă nu sunt reprezentative pentru formarea unei imagini asupra dimensiunii fenomenului muncii la negru. Cel mai important motiv pentru care muncitorii nu depun plângeri împotriva angajatorului este teama pierderii locului de muncă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Italia (ISTAT) la 31.12.2017, în Italia, erau înregistraţi la autorităţile locale 1.190.091 cetăţeni români rezidenţi, în creştere cu 21.539 (+1,84%) faţă de 01.01.2017.

În continuare, comunitatea românească este principala comunitate străină de pe teritoriul Italiei, reprezentând 23% din totalul străinilor, fiind urmată de comunitatea albaneză 8,5% (440.465 persoane) şi cea marocană 8% (416.531 persoane).

De asemenea, 101.000 de cetăţeni români au rezultat în evidenţele autorităţilor italiene ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar 256.000 de cetăţeni români, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, au rezultat a fi inactivi.