„România educată” este o farsă, în viziunea Opoziţiei

„USR îşi doreşte de la aceste legi nişte lucruri extrem de simple: o şcoală care să fie atractivă pentru elevi, prin conţinuturi şi prin metode, o şcoală care să nu lase în urmă copiii fără posibilităţi financiare şi să nu ducă la abandon, ne dorim şcoli sigure, să nu se prăbuşească în capul copiilor, ne dorim o şcoală care să atragă profesori motivaţi şi care să poată să facă performanţă la clasă”, spune Ştefan Pălărie.

Senatorul explică numeroasele suspendări ale dezbaterilor parlamentare asupra legii educaţiei.

„În opinia mea, suspendările sunt generate de faptul că discuţiile din comisie se mută de fapt în spatele uşilor închise, între parlamentarii partidelor de la putere, iar acolo, în spatele uşilor închise şi departe de presă, încearcă să cadă de acord pe temele sensibile. Mai degrabă, se pare că avem o lege făcută pe stimuli de reacţie rapidă. Am văzut că au fost în ultima vreme probleme de disciplină în şcoli şi diferite cazuri cutremurătoare, apare brusc un amendament care să introducă exmatricularea, fără să fie suficient de bine discutat, cu foarte multe posibile vulnerabilităţi de constituţionalitate. Mai vedem de asemenea din numărul enorm de amendamente, 1.000 de amendamente depuse la lege, că această lege nu a avut sufragiile sau susţinerea numeroaselor părţi sociale. În momentul în care ajungi cu o lege, repet, cu 1.000 de amendamente, înseamnă că ceva nu a funcţionat acolo. Mai degrabă, dacă îmi permiteţi o judecată personală, eu cred că acum ne dăm seama cu adevărat că marele proiect <România educată> al preşedintelui Iohannis a fost mai degrabă o mare farsă, care să ne facă să credem că domnul preşedinte lucrează, când de fapt în spate nu era nimic”, adaugă Pălărie.

Ştefan Pălărie e de părere că dezbaterile asupra legii educaţiei ar trebui să dureze câteva luni, ca să poată fi analizate toate cele 1.000 de amendamente.

„Opinia mea personală este că ar fi nevoie de un termen de câteva luni. De ce spun asta? Nu este vorba numai de amendamente, despre forma unui text juridic, care modifică un articol din proiectul propus de Guvern. E vorba de dezbaterea problematicilor din spate, pentru că inclusiv colegii şi-au dat seama că discutând procedural de sus în jos, uneori apar nişte amendamente nu izolate punctual, ele fac parte dintr-o soluţie pentru problemele învăţământului românesc. Avem o intervenţie la articolul 13, după care articolul, cine ştie, 103 şi apoi la 253, la măsuri tranzitorii din nou sunt trecute nişte lucruri. O dezbatere corectă nu ar fi trebuit să fie pe forma unui text juridic, ci inclusiv pe problemele care astăzi zguduie învăţământul românesc”, încheie senatorul USR.