România, prima în topul transplanturilor din Europa, cu un număr record de donatori

"Până la începutul lui mai, am avut 60 de donatori în moarte cerebrală, de la care au fost recoltate pentru transplant 173 de organe, dintre care 120 de rinichi şi 53 de ficaţi, în condiţiile în care în tot anul 2012 au fost 65 de astfel de intervenţii", a declarat medicul Victor Zota, coordonator în Programul Naţional de Transplant, marţi, cu ocazia celei de a noua aniversări a Zilei Naţionale a Transplantului.

Potrivit lui Zota, pe fondul creşterii numărului de donatori în moarte cerebrală, în România au avut loc o serie de premiere: opt transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj-Napoca, cinci transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti şi patru transplanturi de cornee în 24 de ore, tot în Capitală.

La acelaşi eveniment, medicii prezenţi au fost de acord că în România costurile unei operaţii de transplant este mult mai mic comparativ cu cel din alte ţări, astfel că autorităţile au obligaţia de a susţine acest programul naţional de profil.

"Un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro. Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar unul transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro", a precizat dr. Zota.

Medicul Victor Zota a vorbit, în acelaşi context, despre finanţarea programului de transplant către Ministerul Sănătăţii, menţionând că el personal a văzut documentele cu menţiunea "bun de plată".

În schimb, profesorul Mihai Lucan, şeful Clinicii de transplant renal de la Cluj-Napoca, a spus că banii pentru transplant ajung doar pentru un sfert din intervenţiile care ar fi necesare în acest an.

Un alt punct dificil semnalat de medici este cel privind transplantul de cord, intervenţie care, după desfiinţarea Institutului de Cardiologie din Târgu Mureş a devenit "tot mai rară", în 2013 nefiind realizată nicio astfel de operaţie.

"Din nefericire, în România, în 2013, nu a fost realizat niciun transplant de cord. Vorbim de inimi irosite, pentru că nu au fost recoltate pentru transplant. În acest timp, 30 de pacienţi aşteptau o inimă, iar mulţi au decedat. Am muncit 30 de ani să fac Institutul de Chirurgie Cardiacă din Târgu Mureş. A fost desfiinţat şi inclus ca secţie în Spitalul Judeţean. Consecinţele - activitatea de transplant de cord a fost dezorganizată. Cei mai buni medici şi şapte asistente supraspecialitate în Italia pentru acest tip de transplant au plecat. Institutul din Târgu Mureş era principala sursă de transplant de cord din România. După 1999, când s-a deschis institutul, au fost realizate 50 de operaţii, cu rezultate foarte bune", a explicat prof. Radu Deac, fost director al Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

Transplantul hepatic, în schimb, este în plină dezvoltare, având finanţare corespunzătoare, după cum a afirmat prof. Irinel Popescu, şeful Clinicii de chirurgie digestivă şi transplant hepatic Fundeni din Bucureşti.

"Avem cel mai mare număr de donatori şi ar bine să menţinem acest ritm. Au fost zile când am realizat simultan şi câte trei transplanturi hepatice. Sper ca până la sfârşitul lui 2013 să facem între 100 şi 130 de transplanturi hepatice", a mai spus Popescu.

Tot Irinel Popescu a apreciat faptul că tot mai mulţi medici s-au implicat în demersul de identificare a donatorilor de organe pentru transplant.

Anul acesta, 32 de noi spitale au fost implicate în Programul Naţional de Transplant, după nominalizarea coordonatorilor de transplant şi a responsabililor cu identificarea şi menţinerea donatorilor în moarte cerebrală, a mai spus Zota.

Centre de profil noi funcţionează, astfel, la Deva, Constanţa, Craiova, Brăila, Botoşani, Vaslui şi Tulcea, iar în Capitalăt la spitale precum Universitar şi Elias.

Rata transplanturilor efectuate anual în România a crescut de la 0,5 la un milion de locuitori în 1999 la patru la un milion de locuitori în 2011, fiind însă în continuare sub media europeană, care este de 15 la un milion, afirma, în 2012, medicul Victor Zota.