România se menţine pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale. Care sunt ţările fruntaşe în acest top

Ediţia pe 2015 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) elaborat de Comisia Europeană clasează România pe ultimul loc în UE, cu un scor general de 0,31 puncte, în creştere uşoară de la 0,28 de puncte în 2014. Scorul maxim este de 1 punct şi nu a fost obţinut de niciunul dintre statele membre UE.

Indicele DESI este un indice compozit, care integrează un set de indicatori relevanţi, structuraţi în jurul a cinci dimensiuni: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale.

Danemarca se situează pe primul loc în UE, cu un scor de 0,68 puncte, urmată de Suedia (0,66 puncte), Olanda (0,63 puncte), Finlanda (0,62 puncte) şi Belgia (0,59 puncte).

România face parte din grupul ţărilor cu rezultate slabe, alături de Bulgaria, Cipru, Grecia, Croaţia, Ungaria, Italia, Polonia, Slovenia şi Slovacia.

Faţă de ediţia de anul trecut, România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte conectivitatea la internet, un procentaj tot mai important din populaţie fiind abonat la reţele în bandă largă rapide. În prezent, 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, faţă de 54% în anul 2013, ceea ce plasează România pe locul doi din acest punct de vedere, se arată în raportul Comisiei.

"Cu toate acestea, nivelul scăzut al competenţelor digitale şi al încrederii utilizatorilor pare să frâneze dezvoltarea economiei digitale", potrivit raportului.

Comisia notează că numai 20% dintre români deţin competenţe digitale de bază, România având cel mai mic procentaj de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în totalul forţei de muncă din toate ţările UE, de numai 1,3%.

Mai mult, doar 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online şi numai 17% fac cumpărături online, cea mai scăzută rată din UE.

Potrivit Comisiei, România se confruntă cu două provocări principale în materie de conectivitate, şi anume îmbunătăţirea acoperirii reţelelor fixe în bandă largă, care este în prezent de 90%, sub media UE de 97 %, şi creşterea numărului de abonaţi la serviciile în bandă largă. În prezent, 54% din gospodării sunt abonate la servicii fixe în bandă largă şi 43 % dintre cetăţeni sunt abonaţi la reţelele mobile în bandă largă, ceea ce "limitează capacitatea României de a exploata beneficiile oferite de economia digitală".

Unul dintre motivele care explică rata redusă de utilizare a serviciilor în bandă largă în România ar putea fi preţul abonamentului, notează Comisia, în contextul în care România are unul dintre cele mai scumpe abonamente la servicii de bază în bandă largă din UE, situându-se pe locul al 7-lea.

"O persoană care doreşte să se aboneze la internet în bandă largă trebuie să cheltuiască în medie 1,8% din veniturile sale brute, ceea ce reprezintă mai mult decât media UE, de 1,35 %", potrivit raportului.

În schimb, tot în cadrul dimensiunii conectivităţii, România stă mai bine în ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, rezultatele în acest domeniu fiind mai bune decât cele înregistrate în UE, în general. Două treimi (66%) din gospodăriile din România au acces la conexiuni în reţea la viteze de cel puţin 30 Mbps (faţă de 62% în UE). În ceea ce priveşte rata de utilizare, 60% din abonamentele la internet fix sunt abonamente la reţele în bandă largă rapide, în ciuda faptului că nivelul general de utilizare rămâne scăzut (locul 25 din UE).

Cu un scor de 0,27 puncte în ceea ce priveşte capitalul uman (competenţele digitale), România se clasează pe ultimul loc între ţările UE, chiar dacă situaţia a cunoscut o uşoară îmbunătăţire faţă de anul precedent, când a obţinut 0,26 puncte.

"România trebuie să îşi acopere lacunele grave în materie de competenţe digitale. Competenţele digitale sunt necesare indiferent de specializare, iar faptul că doar 20% dintre români deţin competenţele digitale de bază poate constitui o barieră importantă în calea dezvoltării economice a ţării", notează Comisia.

Singurul indicator în privinţa căruia România are rezultate mai bune decât media UE este cel referitor la procentul de absolvenţi STEM (Ştiiţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), 1,9% dintre românii cu vârsta între 20 şi 29 de ani fiind absolvenţi ai unei facultăţi din acest domeniu. Chiar dacă acest lucru este pozitiv, nu este totuşi suficient pentru a compensa deficitul de competenţe digitale al României, se arată în raport.

În ceea ce priveşte activităţile desfăşurate online, România are un punctaj de 0,27 (faţă de 0,21 anul trecut) şi se situează pe ultima poziţie în rândul ţărilor UE.

"Românii par să fie manifeste cea mai mare reticenţă atunci când trebuie să încheie tranzacţii pe internet, iar ţara are de recuperat decalaje atât în ceea ce priveşte serviciile bancare online, cât şi efectuarea de cumpărături online", notează Comisia.

În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către firme, România are un punctaj de 0,19, cel mai mic dintre scorurile primite la cele cinci dimensiuni DESI 2015.

"Întreprinderile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud", avertizează raportul.

Procentajul firmelor din România care utilizează tehnologii cum ar fi schimbul electronic de informaţii ERP (21%), facturile electronice (7,2 %), serviciile de cloud (2,8 %) sau reţelele de socializare (5,9 %) este printre cele mai scăzute din UE.