România, unul dintre marii producători de vin din lume, importă de trei ori mai mult decât exportă

România produce anual 4-4,5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce poziţionează piaţa locală în top 15 cei mai mari jucători din lume, conform datelor de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, citate de Ziarul Financiar.

Spre exemplu, în 2021, România a fost al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume.

Cu toate acestea, piaţa locală este aproape invizibilă la export, foarte mulţi consumatori străini fiind surprinşi să audă că România produce vin. La polul opus, importurile de licori ale lui Bacchus cresc constant, ba chiar accelerat în ultimii ani. Astfel, chiar şi într-un domeniu în care este fruntaşă în Europa (locul 6) şi chiar în lume (13), România este pe deficit comercial.

Apre exemplu, anul trecut importurile au fost de aproape trei ori mai mari decât exporturile de vin. Deficitul comercial din acest sector a urcat la un nivel maxim record, în doar doi ani valoarea dublându-se la aproape 60 mil. euro.

„Există mai mulţi factori pentru care importurile au crescut accelerat în ultimii ani. Pe de-o parte, vedem un interes mai mare al consumatorilor pentru astfel de produse. În contextul în care puterea de cumpărare a crescut, oamenii au achiziţionat cantităţi mai mari şi bunuri mai scumpe, ei au mers de la spumant la şampanie şi de la vin de 100 de lei sticla la unul de 150-200 de lei. Pe de altă parte, vedem un interes ridicat al investitorilor pentru vin. E vorba de oameni care vor să îşi diversifice portofoliile de investiţii şi care cumpără bunuri de tip refugiu“, spune Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir, cu activităţi în domeniul gastronomiei fine.

Unul dintre businessurile sale îl reprezintă importul, distribuţia şi vânzarea de vin de peste hotare pe piaţa din România. Antreprenorul adaugă că în ultimii ani, Le Manoir a vândut cantităţi mai mari de vin pentru investiţii, vin ce urmează a fi păstrat şi nu consumat. El spune că sunt oameni care plătesc 50.000 de euro pentru un bax de 24 de sticle de Petrus, spre exemplu.

Acest tip de mutare vine pe de-o parte ca urmare a maturizării pieţei şi a faptului că în ultimii ani au fost mulţi bani în economie. Pe de altă parte, în contextul economic şi geopolitic actual, marcat de volatilitate crescută, vinul poate fi perceput ca o investiţie mai stabilă.

Aceeaşi volatilitate şi aceleaşi probleme economice pot avea un impact diferit asupra consumului de vin de import (nu a achiziţiilor pentru investiţii), oamenii de rând urmând a fi mai cumpătaţi în procesul de cumpărare.

„În ultimii ani, marcaţi de pandemie, oamenii au avut bani pe care nu i-au mai cheltuit pe vacanţe sau pe ieşit în oraş şi, astfel s-au răsfăţat cu vinuri mai scumpe.“

„Dacă inflaţia va rămâne la nivel ridicat o bună vreme, lumea va începe să renunţe la lucruri, mai exact la orice produse ce nu sunt considerate de strictă necesitate“, adaugă Preotu.

Această evoluţie nu se va aplica însă persoanelor cu venituri mari, care nu îşi vor schimba comportamentul. Preotu precizează totodată că un alt motiv pentru care importul de vin a crescut este pentru că şi preţurile au crescut în ultimii ani, nu doar în 2022.

Românii au băut în 2021 vinuri de import în valoare de 92,9 milioane de euro, suma fiind cu peste 30% mai mare decât în anul anterior. În aceeaşi perioadă, exporturile de licori ale lui Bacchus au crescut timid, cu doar 10%, până la puţin peste 34 mil. euro.

„Exportul creşte, dar lent. Semnalele sunt bune, dar ca să ajungi un nume la export, trebuie să construieşti înainte de toate încredere. E nevoie de marketing şi promovare peste hotare, iar comunicarea noastră ca România tinde spre zero. Nu poţi face politică de export fără ajutorul statului. Noi, ca producători sau ca asociaţii, ne promovăm, dar nu e suficient, ce facem noi sunt picături şi e nevoie de o mare“, spune Dan Balaban, cofondatorul Davino, unul dintre cei mai cunoscuţi producători locali de vin, activ pe nişa premium.

El crede că e nevoie de advertising şi de bugete serioase în promovare pentru ca lumea să audă de România ca producător de vin. Omul de afaceri dă exemplul unui târg de profil de la Londra, unde bugetul României a fost de doar 80.000 de lire sterline, iar cel al Turciei de 2 milioane de lire. Standul a avut acelaşi preţ, aşa că diferenţa au făcut-o activităţile adiacente.

„Nimic nu se poate face fără sprijinul statului la nivelul acesta. Chiar dacă nu ne dă bani, măcar să ne sprijine. Să fii locul 13 în lume ca producţie, dar ajungi pe poziţia 35 ca export, înseamnă că ai o problemă“, adaugă el.

Exportul de vin al României abia s-a dublat în aproape 15 ani, pe când importul a crescut de 5,5 ori în perioada 2009-2021, conform datelor APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin - care citează INS şi MAT-DCE.

„România nu are şanse să devină un mare exportator de vin pentru că e o concurenţă acerbă afară. Ne-am bate cu nume mari, cu ţări care şi-au construit deja o imagine în domeniu, aşa că dacă noi am merge acum cu renumele actual, am fi mâncaţi“, completează Ştefan Ionescu, fondatorul producătorului de vin 1.000 de chipuri din judeţul Prahova. El consideră totodată că pe pieţele externe sunt multe ţări care vând foarte ieftin, motiv pentru care distribuitorii şi retailerii cer preţuri mici.

Astfel, de multe ori, local, un producător poate obţine un preţ câteva ori mai bun decât la export.

„Noi exportăm doar 4% din producţie şi doar vinuri de top, iar asta pentru că partenerii din alte pieţe caută şi cer preţuri mici. România nu are o imagine bună ca ţară producătoare de vin. Totuşi, noi avem norocul că piaţa locală e suficient de matură şi de mare cât să ne înghită toate vinurile“, conchide el.

Mai mult, deşi importul de vin creşte, el reprezintă foarte puţin – 10-15% - din consumul total, excluzând achiziţiile pentru investiţii.