Românii, cei mai pesimişti est-europeni. În urmă cu doi ani erau cei mai optimişti

Astfel, dacă în septembrie 2008 România avea cel mai ridicat indice al încrederii consumatorilor din şapte state analizate, până în august 2010 situaţia s-a răsturnat, reiese dintr-un grafic realizat de experţii instituţiei financiare de la Washington.

Celelate ţări incluse în acest sondaj sunt Polonia, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania.

România a înregistrat cea mai severă scădere a încrederii consumatorilor şi este singurul stat dintre cele analizate în care a dispărut optimismul.

Indicele are scăderi uşoare în Polonia şi Bulgaria, a stagnat pentru Lituania şi s-a îmbunătăţit în Estonia, Ungaria şi Letonia.

Situaţia este similară pentru România în privinţa încrederii în perspectivele financiare pe următoarele 12 luni, măsurată în septembrie 2008, respectiv august 2010. Şi în acest caz românii au devenit cei mai pesimişti europeni, după ce acum doi ani erau în topul optimismului, alături de polonezi.

Inversarea aşteptărilor se repetă şi în cazul indicelui aşteptărilor la 12 luni privind şomajul, măsurat pe aceleaşi perioade.

FMI notează că ţările europene cu cele mai adânci recesiuni sunt acelea care au suferit nu numai o scădere a exporturilor, ci şi prăbuşirea cererii interne ca urmare a încheierii bruşte a "boom-ului" alimentat de credit din perioada percepută ca fiind de prosperitate. Aceste state vor trece şi prin cele mai lente procese de relansare economică, în timp ce ţările unde recesiunea a fost mai blândă au cele mai puternice reveniri.

În privinţa cererii interne, FMI avertizează că România va continua să constate un nivel "subminat" al consumului, determinat de situaţia dificilă de pe piaţa muncii, încrederea scăzută a populaţiei şi "distrugerea bunăstării consumatorilor".

Potrivit estimărilor Fondului, România va avea a doua cea mai puternică recesiune din UE în acest an, de 1,9%, după Grecia, unde economia va scădea cu 4%.

Totodată, PIB al României ar urma să urce anul viitor cu 1,5%, cea mai slabă revenire dintre statele membre UE din Europa Centrală şi de Est.