Scandalul cărnii de vită bolnavă din Polonia: Cine, când şi cum verifică ce punem în farfurie

Vitele, incapabile să meargă, erau trase din camion cu o frânghie legată de coarne şi tranşate noaptea, fără ca un medic veterinar să fie prezent, o încălcare a celor mai elementare standarde ale industriei. Lucrătorii înlăturau eventualele urme ale tratamentului aplicat animalelor sau ale bolilor – zone rănite, tumori.

Carnea de la vitele bolnave a ajuns în mai mult de zece ţări europene, printre care şi România. Autorităţile susţin că marfa, livrată către o singură firmă, a fost distrusă. ANSVSA a fost notificată oficial prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, despre prezenţa României pe lista de distribuţie a companiei poloneze investigată de serviciile veterinare ca urmare a informaţiilor relevate de ancheta media.

În România, carnea de vită congelată a fost livrată către o singură firmă din judeţul Ilfov. Inspectorii DSVSA Ilfov s-au deplasat la depozitul firmei respective, unde au identificat 1.434 de kg de produse provenite de la firma poloneză. Chiar în condiţiile în care doar o cantitate de 21,37 de kg a fost notificată prin SRAAF ca făcând parte din lotul incriminat, firma din România a decis să distrugă tot lotul.

ANSVSA precizează că nicio cantitate din produsele firmei respective nu a fost comercializată.

Alte state în care a a ajuns carnea sunt: Estonia, Spania, Finlanda, Franţa, Ungaria, Lituania, Portugalia şi Suedia.

Oficial, autorităţile poloneze au identificat 9,5 tone de carne provenite de la respectivul abator, din care 2,7 tone au fost exportate în UE. În Slovacia autorităţile veterinare au descoperit că 300 de kg de carne din Polonia au fost distribuite către restaurnate şi şcoli locale.

Aceste valori sunt nu un vârf al aibergului, ci o fărâmă din aisberg. O dovedeşte chiar Patryk Szczepaniak, autorul reportajului cu camera ascunsă, care a spus că după prezentarea filmului la televiziune inboxul i s-a umplut de mesaje de la oameni care lucrează sau au lucrat în abatoare sau de la foşti oficiali care susţin, cu toţii, că astfel de lucruri se întâmplă sau s-au întâmplat acolo unde au lucrat.

Szczepaniak a lucrat trei săptămâni la abator, pentru a-şi realiza reportajul, iar în cele trei nopţi în care a muncit în schimbul III a numărat abatorizarea a 28 de animale prea bolnave pentru a sta în picioare. La o lună după ce a încetat să lucreze în abator, s-a întors pentru a filma, timp de cinci nopţi consecutiv, de pe un câmp din apropiere, şi a văzut mereu camioane care aduceau vite bolnave.

Chiar confruntaţi cu imaginile video, şi proprietarul abaorului şi mediul veterinar angajat au negat orice abatere.

Iar acesta nu este singurul scandal de acest tip: în decembrie proprietarul unui abator din apropierea oraşului polonez Lodz a fost condamnat la închisoare pentru o speţă similară.

În Polonia o vită bolnavă costă de şase ori mai puţin decât una sănătoasă, şi, conform calculelor lui Szczepaniak abatorizarea a 20 de vite bolnave pe zi înseamnă pentru proprietar un profit suplimentar de 80.000 de euro anual, iar dacă toate vitele abatorizate anual ar fi bolnave, sporul de profit ar depşi jumătate de milion de euro.

Traderii nu vorbesc de vite bolnave, ci le prezintă drept „traumatizate” sau „deteriorate”. În doar o oră de convorbiri telefonice doi reporteri au vorbit cu zeci de comercianţi deschişi la o tranzacţie cu vaci bolnave, ziariştii calculând că există, probabil în jur de 300 de astfel de traderi care operează în Polonia.

Fără a cunoaşte bolile de care animalele au suferit, este dificil de estimat care este riscul pentru sănătatea oamenilor, dar experţii vorbresc de riscuri imediate de salmonella, E coli sau febra aftoasă.

Potrivit celor mai recente cifre ale organizaţiei comerciale a Naţiunilor Unite, Comtrade, Polonia a exportat în 2017 mai mult de 415 de milioane de kilograme de carne de vită, în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, conform The Guardian.

Scandalul este în măsură să pună sub semnul întrebării circulaţia produselor în spaţiul european, pentru că, odată ce carnea este„certificată” la abator, nu mai este inspectată înainte de a ajunge la consumatori. De notorietate este scandalul cărnii de cal din 2013, care a relevat, la rândul său, complexitatea circulaţiei cărnii pe piaţa unică europeană.

Conform celui mai recent raport al RASFF - Food and Feed Safety Alerts, sistemul de alertă al Comisiei Europene, doar în 2017 instituţia a emis 3.832 de notificări, din care 942 de alerte, 706 informări şi 1.588 de refuzuri în vamă, creşterea totală fiind de 28% faţă de notofocările trimise cu un an înainte.

66 de notificări au ţinut de hrană, afectată în agenţi patogeni sau virusuri. Salmonella în ouă din Polonia şi în salam din Spania, intoxicaţii cu histamină după consumul de ton din Spania, din nou salmonella în lapte praf pentru sugari, listeria în produse din Estonia, Finlanda, Polonia sau Suedia sunt doar câteva dintre notificările emise.

Campioane la notificări sunt Italia (551), Olanda (491), Marea Britanie (373), Germania (385), Spania (239) sau Polonia (87), în timp ce România a stat la baza a doar 19 notificări. Cele mai expuse categorii de produse sunt peştele şi produsele din peşte – 135 de alerte, 82 de refuzuri în vamă, 117 atenţionări, urmat de fructe şi legume – 86 de alerte, 285 de refuzuri în vamă şi 101 atenţionări, carnea de pasăre - 96 de alerte, 330 de refuzuri în vamă şi 61 atenţionări, carne şi produse din carne - 78 de alerte, 39 de refuzuri în vamă şi 38 atenţionări.

Uniunea Europeană va trimite săptămâna viitoare a echipă de inspectori în Polonia pentru a investiga şi a vedea cum pot fi evitate astfel de situaţii în viitor, spune un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.