Scurgeri de apă la noul sediu al Bibliotecii Naţionale, din cauza furtunii

"Au fost nişte scurgeri, nişte chedere de la nişte luminatoare mai mici au cedat şi s-a infiltrat apa. Sunt chestiuni normale la o clădire nouă, de aceea clădirea este în garanţie doi ani de zile, ca să putem remedia eventualele probleme care apar în funcţie de anotimp. Scurgerile au durat circa o jumătate de oră aseară, constructorul a venit la faţa locului, a intervenit şi a rezolvat problema", a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Trâmbaciu, directorul Unităţii de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), care are în subordine Biblioteca Naţională.

La rândul său, Mircea Diaconu, ministrul Culturii, a declarat pentru MEDIAFAX că va merge la sediul Bibliotecii Naţionale a României, din bulevardul Unirii - unde are sediul şi Ministerul Culturii -, pentru a vedea cu exactitate care este situaţia. Diaconu a precizat, însă, că a fost informat că a "plouat puţin în sediu", nefiind vorba despre o inundaţie.

"Este vorba despre câteva găleţi, ca la orice clădire nouă", a spus ironic Mircea Diaconu.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost deschis pentru public pe 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărţii şi Ziua Bibliotecarului în România, în prezenţa fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu şi a ministrului Culturii de la momentul respectiv, Kelemen Hunor.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost reabilitat de societatea de Aedificia Carpaţi, începând din martie 2009 şi până în decembrie anul trecut, cu o investiţie de 104.839.121 de euro, fără TVA, banii provenind dintr-un împrumut accesat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Culturii. Proiectul a fost coordonat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

Citeşte şi: Ungureanu, la redeschiderea Bibliotecii Naţionale a României: Nu-mi sunt străine bibliotecile şi e lesne de imaginat de ce - VIDEO

Contractul dintre Aedificia Carpaţi şi Ministerul Culturii a fost semnat în martie 2009. Oferta depusă de Aedificia Carpaţi la licitaţia organizată la momentul respectiv de Ministerul Culturii pentru finalizarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a fost de 69.963.068 euro fără TVA, perioada de execuţie fiind de 30 de luni.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale, o clădire a cărei construcţie a început în 1986, a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

În cifre, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României înseamnă în prezent: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferinţe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele.

Pe de altă parte, fostul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, din strada Ion Ghica, nr. 4, Bucureşti, a fost retrocedat în 2008 Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi a fost scos din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea bibliotecii, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate în 3 septembrie 2010 în Monitorul Oficial.