Sea Shield 2019 | Iohannis: La început, România a primit securitate de la NATO. Acum este şi un furnizor de securitate

Exerciţiul NATO „Sea Shield 2019”, la care au luat parte aproximativ 2.200 de militari şi 20 de nave din cinci state membre ale Alianţei Nord-Atlantice plus România, s-a încheiat, vineri, cu Ziua Distinşilor Vizitatori ce a fost organizată la bordul fregatei româneşti „Regele Ferdinand”. Cu această ocazie, marinarii militari au primit vizita preşedintelui Klaus Iohannis, care i-a felicitat pentru munca depusă şi pentru rezultatele bune obţinute pe perioada aplicaţiilor militare.

„Mi-a plăcut foarte mult când am auzit că, în condiţiile în care nava nu dispune chiar de toate facilităţile pecare vi le doriţi, reuşiţi foarte bine să completaţi prin capacitatea voastră şi prin inventivitate. Şi în concluzie pot să vă spun că sunt foarte bucuros că am venit astăzi aici, că v-am întâlnit, că am primit direct şi imediat rezultatele acestui exerciţiu. Şi la finalul alocuţiunii vă spun Bun cart înainte!”, le-a spus preşedintele ţării marinarilor români.

Ulterior, el a vizitat şi fregatele canadiană, HMCS Toronto, şi olandeză, HNMLS Evertsen, arătându-se impresionat de rezultatele exerciţiului şi mulţumindu-le militarilor pentru sprijinul pe care NATO îl acordă ţării noastre.

„Doar ce s-a încheiat exerciţiul Sea Shield 2019 şi vreau să vă spun de la început că sunt impresionat de rezultate. Vreau să va felicit pentru că aţi făcut un lucru extraordinar. Pentru mine, ca preşedinte al României, acest exerciţiu a fost foarte important. Pentru că avem Marea Neagră, o mare frumoasă, dar şi o regiune foarte complicată. Şi presupun că pe durata acestui exerciţiu cu toţii aţi putut observa de ce este o regiune atât de complexă. Pentru mine şi pentru România este foarte important să vă avem aici ca aliaţi, împreună cu noi în Marea Neagră, lucrând împreună, pregătindu-ne împreună şi cunoscându-ne reciproc. Zona Mării Negre nu este numai o regiune estică sau o graniţă estică a NATO. Zona Mării Negre este foarte complicată şi avem nevoie de voi toţi, avem nevoie de NATO”, a spus preşedintele Iohannis în faţa militarilor olandezi.

Pe de altă parte, preşedintele a precizat că dacă în urmă cu 15 ani, la intrarea ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică, România avea nevoie să fie apărată, acum este o furnizoare de securitate în regiune. „România este o membră a NATO de 15 ani. Iar între timp noi ne-am schimbat, ne-am adaptat. La început, România a primit securitate de la NATO, dar acum pot spune că este şi un furnizor de securitate în regiune. Iar acest exerciţiu a arătat că suntem compatibili, că putem lucra foarte bine împreună”, a încheiat preşedintele Iohannis.

„Sea Shield 19” a fost cel mai mare exerciţiu organizat de Forţele Navale Române în acest an, participând 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari. Aceştia au exersat proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Forţele Navale Române, în calitate de gazdă, au desfăşurat o structură impresionantă de forţe. Astfel, sub conducerea şi coordonarea Comandamentului Flotei, au fost două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă şi trei remorchere maritime. La acestea s-a adăugat un detaşament de scafandri specializaţi în lupta împotriva ameninţărilor subacvatice, două detaşamente mobile de lansare rachete şi alte nave de sprijin, precum şi structurile specializate distincte, Brigada 243 Radioelectronică şi Observare, Direcţia Hidrografică Maritimă, Centrul 110 Comunicaţii şi Informatică,
Centrul pentru Tehnologia Informaţiei şi Apărare Cibernetică, care vor asigura suportul specific, de la ţărm.

Comandamentul Maritim Aliat al NATO a desemnat să participe la „Sea Shield 19” Gruparea Navală Permanentă, care operează în Marea Neagră începând cu 28 martie, ce are în compunere nave din Bulgaria, Canada,Olanda, România şi Turcia. În plus, Grecia şi Bulgaria au fost reprezentate la exerciţiu de câte o navă de luptă.

Atât Forţele Aeriene cât şi Forţele Terestre Române au participat la exerciţiu, primele cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16, iar celelalte cu undetaşament din compunerea Brigăzii 9 „Mărăşeşti”, pentru protecţia căilor de comunicaţii terestre şi a portului Constanţa. De asemenea, Forţele Navale ale Statelor Unite şi ale Turciei au acţionat cu două aeronave de patrulare maritimă.

Scenariul exerciţiului a fost unul fictiv, ce a urmărit planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la Criză sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin ameninţări simetrice şi asimetrice.