SECHESTRU de trei miliarde de lei pe bunurile lui Chiliman, Moisescu, Costescu şi Brad

Fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu a afirmat, luni după-amiază, la ieşirea de la DNA Ploieşti, că procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de trei miliarde de lei in dosarul în care este cercetat alături de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, de consiliera acestuia, Ioana Costescu, şi de consilierul local Ion Brad, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Moisescu a spus că, în ceea ce-l priveşte, a fost instituit sechestru pe case, acţiuni şi conturi şi că, cel mai probabil, va contesta măsura asigurătorie.

În privinţa documentului găsit de către procurori la percheziţia domiciliară făcută la locuinţa lui Moisescu, prin care soacra acestuia îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro, Vlad Moisescu a spus că acel document nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1.

Citeşte şi: Dosarul Chiliman: Contract prin care soacra lui Vlad Moisescu îşi împrumuta fiica cu 670 milioane de euro, găsit la percheziţii

"Este un act sub semnătură privată, care nu a avut niciun fel de consecinţă, dar, cel mai important, nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1", a spus Moisescu.

Acesta a declarat că suma de 670 de milioane de euro care apare în actul de împrumut dintre soacra şi soţia sa nu este cea reală şi că în acel document este vorba despre "o eroare materială de denominare" făcută de "cel care a întocmit actul".

Întrebat dacă va achita acest prejudiciu, Moisescu a răspuns: "Care prejudiciu, domnişoară?", adăugând că un prejudiciu se stabileşte în urma unui proces în instanţă.

Vlad Moisescu a catalogat drept "o copilărie" ceea ce se întâmplă.

La scut timp de la ieşirea lui Moisescu din DNA Ploieşti au părăsit sediul instituţiei şi Andrei Chiliman, precum şi consiliera sa personală Ioana Costescu.

Chiliman a declarat că i-a fost pus sechestru "pe declaraţia de avere".

"Pe declaraţia mea de avere s-a pus sechestru. Mai mult nu spun", a afirmat Chiliman.

Întrebat dacă va contesta decizia, edilul a răspuns: "Evident că o voi contesta".

La rândul său, Ioana Costescu a spus că deţine un apartament care valorează mai puţin de 100.000 de euro şi că va contesta măsura sechestrului asigurător.

La ora transmiterii acestei ştiri, în sediul DNA Ploieşti se mai află consilierul local bucureştean Ion Brad pe bunurile căruia este instituit, de asemenea, sechestru asigurător.

Potrivit unor surse judiciare citate de MEDIAFAX, anchetatorii au descoperit, în urma percheziţiilor de săptămâna trecută făcute la locuinţa lui Vlad Moisescu, un contract prin care soacra fostului trezorier al PNL îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro, acest contract fiind considerat suspect de către procurori ţinînd cont de acuzaţiile care i se aduc lui Vlad Moisescu.

Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă într-un dosar privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor încheiate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri noapte, ca Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad să fie cercetaţi în libertate, sub control judiciar, în acest dosar.

Citeşte şi: Chiliman, Moisescu, Costescu şi Brad, cercetaţi sub control judiciar în dosarul de corupţie

Anchetatorii susţin că Vlad Moisescu ar fi constituit un grup infracţional încă din 2004, din care au făcut parte Ioana Costescu, Andrei Chiliman şi Ion Brad, urmărind "comiterea unor fapte de corupţie care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10 şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare de la agenţii economici favorizaţi în câştigarea procedurilor de achiziţie publică şi pe parcursul derulării contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 1".

Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, Vlad Moisescu ar fi fost creierul acestui mod de operare, iar Ioana Costescu, care îi respecta cu stricteţe "ordinele", le impunea funcţionarilor Primăriei Sectorului 1 şi controla modul în care aceştia le execută, motiv pentru care "toţi funcţionarii primăriei o ştiau de frică". Totodată, Ioana Costescu ar fi reprezentat interfaţa lui Moisescu în relaţiile cu reprezentanţii firmelor care aveau contracte cu Primăria şi care trebuiau să remită cei 10-15% ceruţi din banii încasaţi din contractele atribuite ilegal.

Anchetatorii explică şi modul de operare al grupării, arătând că principalii acţionari sau reprezentanţi ai firmelor importante erau contactaţi personal de Moisescu şi de Costescu, care le pretindeau colaborarea cu primarul Chiliman şi cu directorii serviciilor de investiţii şi achiziţii, respectiv Robert Grigorescu, Eugen Milea, Bogdan Piţigoi, Răzvan Munteanu, Ciprian Ghioacă şi o altă persoană, decedată între timp, spunând că trebuie să plătească acel "comision" impus de aceştia.

În cazul în care o firmă ar fi refuzat să plătească mita, respectiv "comisionul" impus de gruparea lui Moisescu, respectiva firmă nu ar mai fi câştigat niciodată vreo procedură de achiziţie publică în Sectorul 1. Mai mult, în anumite cazuri s-ar fi ajuns şi la ameninţări la adresa reprezentanţilor firmelor care ar fi refuzat să "cotizeze", se arată în documentele anchetatorilor.

Banii primiţi de la reprezentanţii firmelor cărora li se atribuiau preferenţial contractele ar fi fost împărţiţi, 30% ajungând la primarul Chiliman, câte 15% la Moisescu, Costescu şi Brad, 10% la PNL Sector 1, iar diferenţa de 15% ar fi fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care au sprijinit, în diferite modalităţi, la derularea activităţilor ilicite.

Citeşte şi: Banii din mită, împărţiţi între Chiliman -30%, Moisescu, Brad, Costescu -câte 15%, PNL -10%

Procurorii DNA au precizat, în documentele citate, că grupul infracţional ar fi obţinut de la reprezentanţii firmelor Romair Consulting şi Straco, care au primit contracte privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din Sectorul 1, dar şi lucrări de asfaltare a unor străzi, sumele de 300.000 de lei, respectiv 38.481.488 de lei, reprezentând un procent de 10% din plăţile făcute de Primăria Sectorului 1, în baza contractelor încheiate.

Plata "comisionului" se făcea foarte discret, de regulă fiind acceptate doar predările de bani în numerar, în locurile stabilite de către Vlad Moisescu, printre care ar fi fost şi sediul PNL Sector 1 din Bulevardul Bălcescu, banii fiind preluaţi direct de Moisescu, susţin anchetatorii.

Potrivit documentelor procurorilor, Vlad Moisescu ar fi solicitat, în cazul firmei Romprest, ca parte din procentul de 10-15% stabilit pentru încheierea contractului să fie plătită prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate către B1 TV şi România TV.

Citeşte şi: Dosarul Chiliman: O parte din mita de la firme, pentru publicitate la B1 TV şi România TV

"Această protecţie consta în faptul că nu apărea nimic negativ despre ei în mass-media, iar dacă în mod întâmplător ar fi apărut ceva, aceştia ar fi avut capacitatea să oprească, speculând relaţia contractuală", arată anchetatorii.

De altfel, această metodă era folosită în cazul mai multor firme care voiau să încheie contracte cu Primăria Sectorului 1, astfel că o parte din "comisionul" cerut de Vlad Moisescu pentru contracte era dată prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate, care erau încheiate, la solicitarea lui Moisescu, cu firma lui Sebastian Ghiță, în care funcţionează postul România TV.

Conform declaraţiei de avere din iunie 2014, Andrei Chiliman deţine 11 terenuri, în totalitate sau în parte, majoritatea moştenire de la părinţi, în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Buzău, Gorj şi Braşov, iar soţia sa a primit moşteniere sau prin donaţie patru terenuri. Cei doi copii ai săi au, la rândul lor, în proprietate şase terenuri, primite prin donaţie de la Chiliman şi de la verişoara primară a soţiei acestuia.

Andrei Chiliman mai deţine jumătate dintr-un apartament cu mansardă şi dintr-o casă din Bucureşti, primite moştenire de la mama sa, în timp ce soţia sa a dobândit o casă şi un sfert dintr-o casă din Bucureşti. Copiii deţin un apartament în Bucureşti şi trei case în Bucureşti, Buzău şi Braşov, având aceeaşi provenienţă. Majoritatea acestor proprietăţi erau naţionalizate şi restituite sau recuperate în justiţie.

Chiliman mai are un autoturism Audi, cumpărat în 2005, iar soţia sa are un Renault din 1972, moştenit de la mama ei. Primarul Sectorului 1 deţine bijuterii evaluate la 13.000 - 20.000 de euro şi obiecte de artă a căror valoare este estimată la 70.000 - 150.000 de euro.

Primarul Andrei Chiliman are conturi de 49.132 de lei, 70.299 de euro, 60.096 de dolari şi 10.034 de franci elveţieni, în timp ce soţia are în conturi 129.977 de lei, 17.572 de euro şi 7.693 de dolari. Totodată, el şi-a împrumutat fratele cu 15.000 de euro. În schimb, edilul nu are datorii care să depăşească 5.000 de euro.

În anul fiscal precedent, Chiliman a încasat un venit net de 50.068 de lei din indemnizaţia de primar şi 2.673 din chirii. Soţia sa a încasat o pensie de 32.316 lei, 7.141 de lei din activitatea de arhitect, 146.280 de lei din chirii, 126.495 din dividente la acţiunile deţinute la Fondul Proprietatea şi 209.124 de lei din vânzarea de acţiuni către Fondul Proprietatea.

Andrei Chiliman, membru al PNL, este primar al Sectorului 1 Bucureşti din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost şi deputat de Bucureşti timp de două legislaturi: 1996-2000 şi 2000-2004.

Chiliman şi ceilalţi trei inculpaţi sunt cercetaţi în dosarul în care sunt acuzaţi, printre alţii, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma, tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman.

Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.