Senatul adoptă o iniţiativă legislativă privind exercitarea profesiei de bonă

Senatul a votat raportul de admitere la propunerea legislativă privind reglementarea profesiei de bonă, cu amendamente, cu 87 de voturi "pentru".

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 89 de voturi "pentru" şi două abţineri.

Proiectul, semnat de mai mulţi parlamentari PSD, PNL, PDL, PPDD, PC, reglementează exercitarea profesiei de bonă, în scopul serviciilor specializate de îngrijire şi supraveghere a copilului. Serviciile furnizate de bonă sunt servicii pentru armonizarea vieţii de familie cu viaţa profesională, aşa cum sunt reglementate de legea 292/2011 a asistenţei sociale.

Comisia de învăţământ din Senat a adoptat mai multe amendamente la propunerea legislativă, adoptând un raport de admitere în acest sens.

În timpul dezbaterilor, iniţiatorii au arătat că propunerea legislativă reglementează profesia de bonă, arătând că situaţia din România invocă o astfel de lege, ţinând cont de lipsa de locuri din creşe şi grădiniţe şi de nevoia părinţilor de a se întoarce la muncă.

Senatorul Elena Fedorovici (PSD) a precizat că, de cele mai multe ori, aceste bone nu au contract de muncă înregistrat la instituţiile competente, iar în acest fel se perpetuează munca la negru.

Senatorul PSD Gabriela Firea a ţinut să aprecieze, la rândul său, că propunerea legislativă este susţinută de parlamentari din toate grupurile politice, adăugând că situaţia copiilor se bucură de toată atenţia parlamentarilor, fie că sunt la putere sau în opoziţie.

"Acest proiect urmăreşte dreptul fundamental şi suveran al copiilor", a mai spus Gabriela Firea, apreciind că, prin acest proiect, copiii beneficiază de asistenţă calificată.

Ea s-a adresat preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, spunând că fiica acestuia, Irina, este destul de mare, nu mai trebuie să beneficieze de bonă, dar, la rândul ei, va avea copii şi poate va apela la aceste servicii ale unei bone calificate.

Crin Antonescu i-a răspuns: "M-aţi convins. Ar trebui să vorbiţi mai des în numele PSD".

Potrivit amendamentelor Comisiei de învăţământ, iniţiativa legislativă prevede că poate fi bonă orice cetăţean român sau străin, cu domiciliul sau reşedinţa legală în aceeaşi localitate cu domiciliul/reşedinţa părinţilor şi orice persoană străină cu drept de muncă în România sau dacă posedă diplomă recunoscută sau echivalată pentru domeniul de activitate.

Persoanele care vor exercita această profesie trebuie să fie apte din punct de vedere medical şi psihologic, această condiţie urmând a se dovedi cu un raport eliberat în condiţiile legii şi sunt obligate să nu aibă antecedente penale dovedite prin certificat de cazier judiciar.

Prin titlul oficial de calificare a bonelor se înţelege certificatul de calificare, diploma sau un alt titlu de bonă recunoscute sau echivalate, documentele care atestă îndepinirea acestei profesii urmând a fi actualizate anual.

Iniţiativa menţionează şi condiţiile în care o persoană nu poate fi bonă, şi anume persoana care a fost condamnată definitiv pentru o faptă penală, persoana care, în exercitarea profesiei de bonă, a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, dar şi persoana care locuieşte cu alte persoane condamnate definitiv pentru fapte penale sau persoana decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească.

Nu poate fi bonă nici persoana care suferă de boli cronice transmisibile, persoana care este dependentă de alcool, droguri sau alte substanţe psihotrope sau persoana căreia i s-a retras atestatul de asistent maternal.

Potrivit proiectului, bona poate oferi simultan servicii de îngrijire şi supraveghere pentru cel mult patru copii, cu vârste între 3 luni şi 4 ani. Pentru copiii de peste 4 ani, bona poate oferi, simultan, servicii de supraveghere pentru cel mult 6 copii.

În desfăşurarea activităţii, bona îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii: îngrijirea şi supravegherea copilului, hrănirea copilului, acordarea primului ajutor, în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului, informarea reprezentanţilor legali cu privire la evoluţia copilului precum şi informarea de urgenţă a angajatorului cu privire la apariţia unor situaţii deosebite în privinţa copilului, însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei.

Exercitarea acestor atribuţii se face în baza unui plan de activităţi, stabilit de comun acord cu părinţii, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei acestuia.

Un alt articol menţionează faptul că bona răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor acestei legi şi ale reglementării legale privind activitatea persoanei juridice unde este angajată. Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia şi sancţiunile sunt prevăzute în statutul profesiilor şi, după caz, în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba căreia se află bona.

Bona care nu este angajată a unei persoane juridice răspunde, conform legii, pentru activităţile pe care le desfăşoară în exercitarea profesiei.

Proiectul mai prevede că angajatorii, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a încheia un contract de muncă pentru bone.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima cameră sesizată.