Spionii de la răsărit, interesaţi de scutul antirachetă şi de proiectele energetice ale României

Spionii trimişi în România sunt interesaţi de informaţii din interiorul UE, NATO, dar şi de proiectele energetice ale ţării, potrivit declaraţiilor făcute de directorul SRI pentru "România Liberă".

Întrebat dacă acceptul României de a găzdui elemente ale scutului antirachetă a creat agitaţie în rândul agenţilor străini aflaţi pe teritoriul ţării, Maior a răspuns că "există un interes de cunoaştere a acestei evoluţii strategice din partea multor forţe externe, legitimă având în vedere dezvoltarea strategică pentru Europa a proiectului scutului antirachetă".

El a menţionat că acest fenomen s-a petrecut şi când s-a vorbit despre proiectul scutului în Polonia şi Cehia.

"În acest context, este important să se transmită mesaje consonante cu realitatea. Este vorba despre un sistem defensiv care nu poate avea funcţii ofensive. Este în interesul actorilor zonali, inclusiv Rusia sau Ucraina, să nu privească negativ aceasta evoluţie, dată fiind ameninţarea clară, neconvenţională, dar extrem de posibilă a unui atac cu rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune provenit fie din zona statală sau nestatală. Avem interese comune în spaţiul euroasiatic pe care trebuie să le înţelegem ca priorităţi de securitate pe termen lung, dincolo de eventualele controverse ridicate de proiect în prezent", a adăugat directorul SRI.

Solicitat să precizeze de unde sunt agenţii străini cei mai preocupaţi de amplasarea unui scut american antirachetă în România, George Maior a spus că nu poate pronunţa nume, dar, întrebat din ce zonă geografică provin, a menţionat că "există un interes din partea unor actori aflaţi la răsaritul graniţei României şi nu numai".

Răspunzând la întrebarea dacă interesul agenţilor acestor ţări s-a precipitat şi după amplasarea bazei americane de lângă Constanţa, directorul SRI a răspuns afirmativ. "Întotdeauna dezvoltări de nivel strategic şi militar generează şi interes pentru cunoaştere, pentru a culege, până la urmă, informaţii pertinente, despre ceea ce înseamnă atitudinile unui stat", a afirmat el.

Solicitat să preciezeze dacă este vorba despre agenţi străini care reprezintă "ţări ostile" României, George Maior a spus că nu s-ar referi la ţări ostile, ci la interese puternic individualizate ale unor state, care nu totdeauna sunt convergente cu ale noastre.

Întrebat de unde vin cei mai mulţi dintre aceşti agenţi secreţi care spionează România, el a menţionat că plasarea geografică a României şi potenţarea acestei amplasări în contextul actual al competiţiei pentru resurse energetice face din România "un subiect de cunoaştere". "Acest interes provine din zona de Răsărit a frontierei noastre", a precizat el.

"Uneori se «mitologizează» mult în media acest aspect, dar reflectă o realitate. Interesele sunt legate de dezvoltările din UE, de pildă, poziţionarea României în acest context, interese legate de NATO, de dezvoltările energetice", a mai spus el, întrebat care ar fi punctele de interes.

Întrebat dacă există agenţi de influenţă ai unor servicii străine care au posibilitatea să susţină anumite campanii de presă în România, George Maior a răspuns că întotdeauna în istoria serviciilor secrete a existat această preocupare ca, prin măsuri subtile, de tip propagandistic să se formeze o percepţie a opiniei publice în favoarea unor interese clar definite.

"Vă dau un exemplu, urmariţi cu atenţie la nivel analitic dezbaterile pe problema scutului antirachetă şi ele vor evidenţia interesele asupra acestui subiect", a adăugat el.

Pe de altă parte, întrebat dacă SRI mai are agenţi acoperiţi în presă, George Maior a spus că Serviciul are agenţi acoperiţi în zonele de interes pentru securitatea naţională, la fel cum procedează orice serviciu din zona UE sau NATO.

"Orice agent acoperit are rolul de a culege informaţiile necesare exclusiv pentru securitatea naţională, fără conotaţii politice sau mediatice", a adăugat el.

Directorul SRI nu a dat detalii despre numărul agenţilor operativi şi al colaboratorilor Serviciului, dar a precizat că mai sunt în jur de 50 de ofiţeri de Securitate care mai lucrează la SRI şi care s-a demonstrat ca nu au avut de-a face cu zona operaţională şi nu au încălcat drepturile omului. El a menţionat că aceştia erau lingvişti, traducători, tehnicieni.

Directorul SRI a mai spus, în interviu, că România este confruntată cu două seturi majore de ameninţări: cele neconvenţionale, de la riscul terorist până la traficul de droguri sau de persoane, proliferarea armamentelor şi, pe de altă parte, ameninţări convenţionale, generate de instabilitate geopolitică, "iar conflictul din Georgia a evidenţiat o astfel de potenţialitate în apropierea graniţelor noastre".

George Maior a amintit totodată că a afirmat, atunci când a apărut în presă referirea la arhiva DGIPI, că au existat "scurgeri" şi că ministrul de Interne Vasile Blaga a declanşat încă de atunci o anchetă în această privinţă. El şi-a exprimat speranţa ca această anchetă să se finalizeze pentru că interesează întreaga comunitate de informaţii.

De asemenea, întrebat despre existenţa unor societăţi private care ar funcţiona ca nişte servicii secrete, Maior a menţionat că "la nivel societal se păstrează unele reflexe ale fostei securiăţi, uneori chiar în contextul legilor extrem de laxe".

"În plus, progresul tehnologic face ca milioane de români să aibă Smartphones-uri, PDA-uri sau alte aparate care există pe piaţă şi care pot fi folosite în asemenea scopuri. Nu este atributul SRI să monitorizeze asemenea fenomene care se întâmplă pe scară largă. Există în schimb interceptări cu aparatură ilegală, iar SRI are obligaţia de a le detecta şi a informa Parchetul", a mai spus el.