”Statu` la vase”, obicei unic şi străvechi în lunea Paştelui. Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului, a fost RELUAT în anul 2008, după o pauză de 18 ani

În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit ”Statu` la vase”, care are loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, sunt cinstite optsprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2016-2017.

Acesta este cel mai mare număr de cupluri sărbătorite înregistrat în ultimii ani, potrivit organizatorilor, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba. În 2016 au fost sărbătorite cinci cupluri, iar în urmă cu doi ani şapte cupluri.

Obiceiul se desfăşoară în curtea bisericii din Şugag, după Liturghie, unde, conform tradiţiei, tinerele familii, îmbrăcate în frumosul şi elegantul port popular, îşi aşteaptă naşii, rudele şi prietenii care aduc vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi rămân împreună până seara.

Astfel, după slujba religioasă, cei 36 de tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale aşteaptă în curtea bisericii, cu o masă frumos împodobită, să iasă oaspeţii de la slujbă pentru a-i servi cu bunătăţi tradiţionale, cu preponderenţă pregătite pentru Paşti, precum ouă roşii, drob, preparate din carne de miel, cozonaci, pască, prăjituri, colăcei, vin şi ţuică.

Totodată, în curtea bisericii tinerii primesc binecuvântarea preoţilor. Cu acest prilej sunt sfinţite mesele îmbelşugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoţi pentru naşi de a le fi sprijin tinerilor căsătoriţi, de a-i îndruma şi sfătui la fiecare impas din viaţa lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viaţă lungă, fericită şi prosperă.

Directorul Centrului de Cultură ”Augustin Bena”, Alexandru Pal, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că la ediţia din acest sunt peste 500 de participanţi.

”Acest eveniment se organizează pentru promovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial din judeţul Alba şi pentru educaţia culturală şi artistică a tinerilor şi a copiilor”, a declarat Alexandru Pal.

Acesta a adăugat că aproape toată comunitatea vine cu daruri pentru cuplurile proaspăt căsătorite, obiceiul tradiţional constând în aducerea de vase şi obiecte de uz casnic, unele realizate de meşteri populari, spre exemplu, unelte de lemn, ciubere şi vase pentru gospodărie.

”Statu’ la vase este un obicei străvechi la păstrarea căruia specialiştii Centrului de Cultură Augustin Bena Alba se implică împreună cu comunitatea locală. Este un obicei cu origini străvechi ce semnifică o uniune a comunităţii locale în jurul tinerei familii pentru a o sprijini să înceapă noua viaţă şi să îşi întemeieze gospodăria. Specialiştii în etnografie spun că acest obicei ar fi unic în România şi chiar dacă îşi are originile în perioada precreştină în timp a fost adoptat de Biserică devenind un obicei creştin”, a spus Alexandru Pal.

Sărbătoarea se încheie cu un spectacol folcloric cu îndrăgiţi artişti din judeţul Alba precum Roxana Reche, Maria Filimon, Floricica Moga, Cătălin Haşa, Dorina Nariţa, Nicolae Tuhuţ. Coregrafia este semnată de Alexandra Oargă şi Flaviu Mârza, iar conducerea muzicală va fi asigurată de Alexandru Pal. Invitaţi vor fi Bogdan Toma şi Robert Târnăveanu, dar şi formaţia de fluieraşi a Căminului Cultural Şugag.

Pregătirile pentru “Statu’ la vase în lunea Paştelui” au început odată cu intrarea în Săptămâna Mare, când oamenii satului îşi curăţă casele, îşi purifică şi îşi pregătesc veşmintele şi sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea Domnului.

Potrivit sătenilor, costumele cu care mirii şi miresele urmează a se îmbrăca în lunea Paştelui sunt scoase din lada de zestre, curăţate şi pregătite încă de la începutul Săptămânii Mari, de luni sau marţi. Tot pentru acest obicei, în Miercurea Mare, familiile mirilor ce s-au căsătorit în anul Pascal ce a trecut duc la biserică daruri de mulţumire către Dumnezeu pentru o viaţă lungă şi fericită a mirilor.

Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului şi nici măcar nu se cunoaşte cu exactitate când a apărut, a fost reluat în anul 2008, după o pauză de 18 ani.

Potrivit etnografilor, în trecut vasele folosite în ceremonialul acesta erau confecţionate din lemn şi lut. În prezent, unele vase sunt cumpărate de la vânzătorii ambulanţi care, cu prilejul acestei sărbători, umplu uliţele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserică.

Şugagul, comună situată la 30 de kilometri de Sebeş, este una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului, localnicii fiind cunoscuţi pentru turmele mari de oi. Comuna Şugag este atestată documentar încă din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase care se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi.

Zona Văii Sebeşului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde în arealul Şugagului rezervaţia naturală de la Luncile Prigoanei şi Porţile Raiului.

Comuna are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori.

Citeşte şi: Feciorii de pe Valea Bârgăului joacă Hapucul a doua zi de Paşte

Citeşte şi: Mersul în pcez, obicei tradiţional în prima zi de Paşte în satele din Bistriţa-Năsăud

Citeşte şi: FOTO Mii de oameni au participat la slujba de Înviere de la malul mării