Statul dă 60 de milioane de euro pentru salariile a 35.000 de preoţi şi dascăli

Reprezentanţii Secretariatului de stat pentru Culte spun însă că diferenţa este dată de rectificările apărute în cursul anului 2010. "Nu este vorba de o majorare, diferenţa care apare ţine de rectificările care au avut loc în decursul anului. Numărul de posturi nu a fost suplimentat", a declarat, pentru "Gândul", Nicolae-Adrian Lemeni, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru Culte.

Pe de altă parte, în Legea Bugetului de stat se arată că şi contribuţia statului la salarizarea personalului neclerical - estimat la circa 20.000 persoane - va creşte în anul 2011 cu 30%, ajungând la 1.958 mii lei.

La rândul lor, reprezentanţii Patriarhiei susţin că de fapt preoţii au cele mai mici salarii din România. "Personalul deservant al cultelor este categoria cu cele mai mici salarii din România. Un preot debutant are un salariu de 890 de lei, iar un preot cu toate gradele profesionale ajunge la 1.800-1.900 de lei, ceea ce este foarte puţin. În plus, numeroase parohii din ţară nu reuşesc să îşi acopere salariile preoţilor lor decât timp de 8-9 luni pe an", a declarat, pentru "Gândul", părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

În România există circa 15.000 de preoţi ortodocşi. Statul susţine financiar în proporţie de 60% salariile de bază pe care le câştigă personalul clerical, procentajul ajungând până la 80% în cazul preoţilor din parohiile sărace, precum cele din Delta Dunării sau din zona de mijloc a Moldovei, după cum a explicat părintele Stoica, citat de "Gândul".

Acesta spune că începând din 2007, câteva sute de preoţi nu au primit sprijin financiar din partea bugetului de stat. "Sunt sute de preoţi care au fost hironisiţi din 2007 şi până acum şi care nu beneficiază de sprijin financiar de la stat", a mai spus părintele Stoica. Acesta a arătat că salariul unui preot este la nivelul celui al unui profesor de liceu. "Suma totală care se întoarce la bugetul de stat din partea lăcaşurilor de cult, prin taxele şi impozitele plătite la stat, este mai mare decât suma pe care acestea o primesc de la bugetul de stat. Biserica are şi personal neclerical pe care îl plăteşte din fonduri proprii", a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Lista unităţilor de cult cu venituri reduse care beneficiază de un sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală deţinută în cadrul cultelor din România, cuprinde peste 4.400 de poziţii.

Marţi, plenul Parlamentului a respins toate amendamentele formulate de deputaţi şi senatori în cadrul bugetului Secretariatului General al Guvernului privind bisericile şi lăcaşurile de cult, în număr de circa 2.400. Amendamentele vizau, printre altele, construcţia de clopotniţe, împrejmuirea cu garduri a unor cimitire, repararea acoperişurilor de biserici şi construcţia de săli de mese multifuncţionale pentru lăcaşuri de cult. Sumele solicitate cu acest scop depăşesc 2 milioane euro, potrivit unor calcule ale gândul.

Recent, oficialii BOR au declarat că potrivit legislaţiei în vigoare, clericii şi personalul deservent ai Bisericii Ortodoxe Române, "deşii nu primesc salarii de la stat, ci doar un modest sprijin salarial, totuşi plătesc impozitul pe salarii, contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la fondul de asigurări sociale de sănătate, asemenea tuturor celorlate categorii socio-profesionale din România".