Strategia Primăriei Capitalei pentru incluziune socială: Trei sectoare nu au niciun copil al străzii/ Organizaţiile non-guvernamentale au "desfiinţat" proiectul

Proiectul Primăriei Capitalei în legătură cu strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei în municipiul Bucureşti 2017-2021 a dat naştere multor nemulţumiri, în special din partea ONG-urilor, care au explicat că strategia nu are niciun fond.

"Senzaţia mea este că aţi primit de la sectoare ce ar vrea şi ce ar putea fiecare să facă pe următoarea perioadă şi aţi scris aici. Am vazut, de exemplu, doar la sectorul 3 menţionat un sistem pentru persoanele fără adăpost, doar la sectorul 2, am văzut , în strategie, servicii prin care familiilor li se acordă lapte parf. Deci, cumva, strategia nu e pe nevoia reală, socială din Bucureşti, ci pe disponibilitatea primăriilor de sector de a face nişte lucruri pe următorii cinci ani", a explicat Irina Zamfirescu, în timpul dezbaterii.

Aceasta a atras atenţia, în timpul dezbaterii publice, că numerele care apar în strategia primăriei sunt departe de a reflecta realitatea. Concret, din proiect reise că, în tot Bucureştiul, sunt doar 48 de copii care trăiesc în stradă cu familia (sector 1-1, sector 2-0, sector 3- 0, sector 4- 15, sector 5 - 32, sector 6-0). De asemenea, sunt doar cinci copii în Capitală, care trăiesc în stradă fără familii şi alţi şapte care muncesc în stradă şi se reîntorc, seara, în familie.

Din date respective, rezultă că în trei sectoare din Capitală, nu există niciun copil al străzii.

"Eu cred că acele cifre, cel puţin în ceea ce priveşte copii străzi, au fost nişte copii pe stradă pe lângă care efectiv au trecut nişte poliţişti locali la un moment dat. Nu ştiu să fi existat un efort, de exemplu, de o lună de zile în care să se facă un recesământ al persoanelor fără adăpost. Sper ca această strategie să fie reformulată. Cea mai mare problemă este legată de colectarea unor măsuri pe care primăriile de sector doresc să le facă la nivel de sector şi cumva s-a dat copy-paste, la nivelul strategiei. Toţi decidenţii politici ar trebui să ştie că trebuie să se alinieze la nişte obiective comune şi că strategia trebuie să aibă un fir roşu", a declarat pentru MEDIAFAX, Irina Zamfirescu, reprezentant Active Watch.

În replică, reprezentanţii primăriei au spus că datele din strategie sunt reale, dar că 99% dintre ele vor fi refăcute.

"Sunt foarte multe lucruri corecte pe care le-aţi menţionat din cadrul strategiei, dar un procent de 99% dintre ele deja au fost analizate şi se lucrează la refacerea strategiei. Cu privire la persoanele care trăiesc în stradă, noi avem o situaţie foarte aproape de adăvăr. Strategia va fi completată cu date mult mai actualizate în funcţie de raportările de sectoare. Ne-am dus la sectoarele unde au 0 copiii străzii şi se vor corecta aceste cifre", a explicat, în timpul dezbaterii publice, directorul general, Ioana Simean Nicolescu.

ONG-urile au mai descoperit în proiectul strategiei că, în Capitală, grădiniţele private sunt mai multe decât cele de stat. Mai exact, dintr-un total de 270 de grădiniţe, 146 sunt particulare şi 124, de stat. Potrivit susrsei menţionate în proiect, aceste date sunt luat de pe site-ul Inspectoratului Şcolar Bucureşti şi sunt din 2014.

Un alt contestatar al strategiei a fost consilierul general USR al Primăriei Generale, Ivan Zamfir, care a menţionat în timpul dezbaterii că fundaţiile primesc degeaba bani de la primării.

"Din nefericire, nu putem să facem mare lucru pentru această categorie de oameni pentru că primăria, ca orice primărie, nu este un bun administrator. Speranţa mea a fost ca aceste asociaţii, fundaţii să nu vină să ceară bani de la primării. Însă asistenţele sociale ale primăriile au acest drept de a proteja copiii. Noi, ca primărie, dăm bani la fundaţii, dar nu ştim ce fac cu ei pentru că nu ne raportează nicio fundaţie ce face cu ei. Tot timpul dăm bani celor amărâţi, dacă le dai bani, se duc cu ei la băutură. Fundaţiile ar trebui să facă programe de educaţie pentru copii şi tineri. Ceea vreau să spun este că Primăria Cpaitalei este prost organizată", a precizat Ivan Zamfir, consilier general USR.

Proiect "Strategiei locale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei în municipiul Bucureşti 2017-2021 şi a Planului de implementare al strategiei 2017-2021" stabileşte cadrul legal pentru identificarea şi soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective ale comunităţii pentru implentarea acţiunilor antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, la nivelul Capitalei.