Sute de mii de credincioşi catolici din România au participat la slujba Învierii - FOTO

Sute de credincioşi romano-catolici de etnie maghiară din Cluj-Napoca au participat, sâmbătă seara, la slujba de sfinţire a focului care a avut loc în faţa Bisericii „Sf. Mihail” din centrul municipiului, de unde au luat lumină. Aceştia s-au adunat, sâmbătă seara, în jurul orei 20, în faţa lăcaşului de cult, unde mai mulţi preoţi au aprins un foc, de la care s-a împărţit lumina, după care toţi cei prezenţi au intrat în biserică, pentru a asista la slujba de Înviere oficiată de preotul paroh Kovacs Sandor. La finalul slujbei, credincioşii au ieşit cu lumânări aprinse în mâini şi au înconjurat, o singură dată, într-o procesiune, biserica.

La Timişoara, numeroşi credincioşi catolici au celebrat Paştele în Domul Catolic din centrul municipiului. Celebrarea Vigiliei Pascale a început la ora 22, în faţa Domului, cu ritualul sfinţii focului. Apoi, credincioşii au intrat cu lumina nouă, binecuvântată, în Domul Sf. Gheorghe unde s-a intonat Praeconium-ul Pascal (Imnul bucuriei pascale). Au urmat Liturghia Cuvântului, formată din mai multe lecturi şi Psalmi din Vechiul şi Noul Testament, rostite în română, latină, maghiară şi germană, celebrant principal fiind Excelenţa Sa Martin Roos, episcop de Timişoara. La finalul evenimentului, credincioşii au ieşit din biserică pentru a participa la Procesiunea de Înviere. Partea muzicală a Vigiliei şi Liturghiei a fost interpretată de Corul „Exultate” avându-l ca dirijor pe dl. Bajkai-Fábián Róbert, organist al Domului. Slujbe similare au avut loc în toate bisericile catolice din judeţul Timiş.

În judeţul Arad, câteva sute de credincioşi catolici s-au adunat, sâmbătă seara, la Bazilica Papală Maria Radna pentru a participa la Slujba de Paşte, iar apoi au ieşit apoi cu lumânările aprinse în faţa mănăstirii.

În cel mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul ţării, la Bazilica Papală Maria Radna din judeţul Arad, slujbele de Paşte au început încă de joi, în Vinerea Mare, credincioşii au refăcut Calea Crucii pe dealul din spatele mănăstirii, pe un traseu care datează din 1880, iar slujbele sunt oficiate în limbile română, maghiară şi germană, iar sâmbătă seara, în mod special, a fost şi o slujbă în limba latină, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Citeşte şi: Catolicii sărbătoresc Paştele

Citeşte şi: Mesajul lui Klaus Iohannis pentru cei care sărbătoresc astăzi Paştele: "Să fim alături de victimele violenţei şi intoleranţei"

.
În Sâmbăta Mare, cu începere de la ora 19, s-a oficiat Vigilia Pascale, iar apoi, soborul de preoţi şi credincioşii au ieşit cu lumânări aprinse în faţa mănăstirii.

"Sâmbătă seara am început Sfânta Liturghie, prin binecuvântarea focului, prin binecuvântarea Lumânării Pascale, după care am intrat în biserică, s-a continuat Sfânta Liturghie, după Liturghie a urmat o ceremonie scurtă la mormântul lui Iisus, şi apoi a avut loc Învierea despre care ne amintim în fiecare an, ceremonia s-a încheiat cu o procesiune în faţa Basilicii Maria Radna", a declarat corespondentului MEDIAFAX Părintele Paroh al Basilicii Papale Maria Radna, Andreas Reinholz.

În Duminica Paştelui, slujbele au încept la ora 8:00 cu liturghia de dimineaţă şi binecuvântarea bucatelor pascale. Luni slujbele încep la ora 10.30.

"Duminică este cea mai importantă sărbătoare a tuturor creştinilor, Învierea Domnului, ne amintim de Învierea Domnului, şi sigur ne amintim de învierea fiecăruia dintre noi, şi noi, aşa cum Christos a murit, dar după trei zile a înviat, şi noi, fiecare care credem în Christos, vom avea parte de această înviere la sfârşitul lumii. Duminică, după Sfânta Liturghie, are loc binecuvântarea bucatelor pascale, oamenii vin cu coşuri la biserică, în care pun diferite alimente care se consumă în aceste zile pascale... ouă, şuncă, pâine, cozonac şi altele, acestea sunt binecuvântate şi se consumă împreună în familie după liturghie. În a doua zi de Paşti, luni mai avem o liturghie, pentru că sărbătoarea Învierii Domnului ţine opt zile, nu numai o singură zi, amintindu-ne de importanţa acestei sărbători pentru noi toţi", a mai declarat Părintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

Basilica Papală Maria Radna a fost restaurată anul trecut cu fonduri europene. Atestată documentar de peste 700 de ani, Mănăstirea Maria Radna a primit în anul 1992 de la Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papala Minor.

Basilica a fost vizitată, în 1768 de Împăratul Iosif al II-lea, iar la Maria Radna există o veche icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care cu toate că este tipărită pe hârtie în 1668, nu a ars în 1695, când soldaţii otomani au incendiat Capela Franciscanilor din Radna. Icoana se află într-o preţioasă mare ramă de argint, realizată în 1771 de către meşterul aurar oficial al Curţii Imperiale de la Viena, Joseph Moser. În 1820, Arhiepiscopul principe-primat al Ungariei, Alexander de Rudna, a dăruit icoanei două coroane de aur. Icoana Sfintei Fecioare Maria de la Radna este considerată ca făcătoare de minuni.