Tăierea cu un sfert a salariilor, ilegală din perspectiva Convenţiei Drepturilor Omului

În motivarea hotărârii, obţinută de MEDIAFAX, judecătorii de la Vâlcea susţin că reducerea salariului cu 25 la sută reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, în sensul în care acesta este definit în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Judecătorii vâlceni stabilesc faptul că salariul şi indemnizaţia de concediu reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, citând în acest sens mai multe decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Magistraţii arată că încălcarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri s-a făcut printr-o ingerinţă a autorităţii publice, temeiul acestei privări de drept de proprietate fiind Legea 118/2010, adică exact actul normativ care prevede reducerea salariilor bugetarilor cu un sfert, text declarat conform de Curtea Constituţională a României.

Judecătorii vâlceni au verificat apoi dacă privarea de proprietate este prevăzută de lege, dacă urmăreşte o cauză de utilitate publică, dacă este conformă normelor de drept intern şi dacă respectă un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat, toate stipulate în articolul I al Protocolului 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ei arată că "privarea de proprietate trebuie să menajeze un just echilibru între exigenţele de interes general şi imperativele fundamentale ale individului, în special prin indemnizarea rezonabilă şi proporţională a valorii bunului, acordată titularului acestuia".

Primele trei condiţii au fost constatate ca fiind îndeplinite, însă problema a apărut la cea de-a patra.

"Pentru a determina dacă măsura litigioasă respectă justul echilibru necesar şi, în special, dacă nu obligă reclamanţii să suporte o sarcină disproporţionată, trebuie să se ia în considerare modalităţile de compensare prevăzute de legislaţia naţională. În această privinţă, Curtea a statuat deja că, fără plata unei sume rezonabile în raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, în mod normal, o atingere excesivă şi că lipsa totală a despăgubirilor nu poate fi justificată în domeniul articolului 1 din Protocolul 1 decât în împrejurări excepţionale", susţin judecătorii vâlceni în motivarea deciziei favorabile colegilor lor judecători la Judecătoria Bălceşti.

Mergând tot pe jurisprudenţa CEDO, magistraţii vâlceni afirmă că, dacă o reformă radicală a sistemului politic şi economic al unei ţări sau situaţia sa financiară poate justifica, în principiu, limitări draconice ale despăgubirilor, aceste circumstanţe "nu pot fi formulate în detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Convenţie, cum ar fi, de exemplu, principiul legalităţii şi cel al autorităţii şi efectivităţii puterii judecătoreşti".

Problema identificată de magistraţi este însă aceea că "absenţa totală a despăgubirilor nu se poate justifica nici măcar în context excepţional" în cazul unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Convenţie, între care se numără dreptul de proprietate.

"Privarea de proprietate impune, aşadar, statului obligaţia de a despăgubi pe proprietar, pentru că, fără plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevăzut de articolul1 din Protocolul 1. Imposibilitatea de a obţine fie şi o despăgubire parţială, dar adecvată în cadrul privării de proprietate, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecţiei dreptului de proprietate şi exigenţele de ordin general", afirmă magistraţii vâlceni, care constată şi că Legea 118 din 2010 "nu oferă reclamanţilor posibilitatea de a obţine despăgubiri pentru privarea de proprietate în cauză".

Mai mult, în opinia judecătorilor vâlceni "lipsa totală a despăgubirilor nu se poate justifica", întrucât Cabinetul nu a invocat nicio circumstanţă excepţională pentru a o justifica, ci doar pentru a explica necesitatea luării măsurii de reducere a salariilor cu un sfert.

"În cuprinsul Legii 118 din 2010 a fost justificată necesitatea luării acestei măsuri, dar nu şi lipsa totală a despăgubirilor. Lipsa totală a despăgubirilor le-a impus reclamanţilor o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul lor de proprietate garantat de articolul 1 din Protocolul 1. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la sută şi imposibilitatea acestora de a-şi mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus (astfel, n.r.) la ruperea, în defavoarea salariaţilor, a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecţia proprietăţii şi cerinţele interesului general. Procedându-se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanţei dreptului de proprietate al reclamanţilor, atingere care, în concepţia instanţei europene, este incompatibilă cu dispoziţiile articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţie. În aceste condiţii, instanţa apreciază că, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25 la sută în baza Legii 118 din 2010, au fost încălcate dispoziţiile articolului 1 din Protocolul 1", susţin magistraţii vâlceni.

Ca urmare a acestei constatări, aplicând dispoziţiile articolului 41 din Convenţie, instanţa apreciază aşadar că reclamanţii "sunt îndreptăţiţi să li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, reţinute în mod nelegal".

Judecătorii de la Tribunalul Vâlcea explică, în final, de ce au considerat oportun să se raporteze, în judecarea acestei cauze, la prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi la decizii ale CEDO. Astfel, ei afirmă că, potrivit articolului 20 din Constituţia României, "dacă instanţele de judecată constată că legile interne încalcă pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conţinând dispoziţii mai puţin favorabile decât acestea din urmă, sunt obligate să ignore aceste prevederi şi să facă aplicarea celor din reglementarea internaţională mai favorabilă".

Această opţiune, arată magistraţii vâlceni, nu este împiedicată nici de cele două decizii ale Curţii Constituţionale, prin care se constata că Legea 118 din 2010 nu încalcă legea fundamentală.

"Constatarea Curţii Constituţionale a României (...) că Legea 118 din 2010 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei României nu împiedică instanţele de judecată să facă aplicarea dispoziţiilor articolului 20 din legea fundamentală şi să dea prioritate pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. Aşa cum reglementările internaţionale au întâietate în faţa celor interne, inclusiv în faţa Constituţiei României, statuările Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, de exemplu, au prioritate faţă de cele ale Curţii Constituţionale a României, fiind obligatorii pentru instanţele de judecată", arată judecătorii Triabunalului Vâlcea.

Magistraţii Tribunalului Vâlcea au decis că reducerea salariilor cu 25 la sută în cazul a şase funcţionari de la Primăria Voineasa şi a doi judecători de la Judecătoria Bălceşti este ilegală, astfel că cele opt persoane ar urma să îşi primească banii înapoi.

Magistraţii au dispus, prin două sentinţe, ca instituţiile care au decis tăierea salariilor cu 25 la sută să le returneze banii angajaţilor, în condiţiile în care deciziile au fost considerate ilegale. Astfel, instanţa a decis ca celor opt persoane să le fie returnate diferenţele salariale pe lunile iulie, august şi septembrie

Vârgă a precizat că deciziile Tribunalului Vâlcea sunt definitive şi executorii, dar pot fi atacate cu recurs în termen de zece zile.