Transparency International: Raportul MCV, aproape de realitatea contribuabililor din România

Reprezentanţii TI-România consideră că aspectele criticate în Raport sunt importante, precizând că în lipsa unei abordări sistematice în rezolvarea lor riscă să afecteze credibilitatea şi sustenabilitatea reformelor.

Sursa citată precizează că un prim aspect semnalat vizează iminenta intrare în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală, care " ridică o problemă ce ţine de lipsa de capacitate, chiar dacă au fost luate unele măsuri de ameliorare a condiţiilor de intrare în vigoare".

"Un alt aspect corect reţinut de Raport îl reprezintă practica încă inconsistentă a parchetelor şi a instanţelor ca urmare a rezistenţei unora dintre magistraţi în a urma deciziile de îndrumare ale Înaltei Curţi, fapt ce conduce la prejudicii însemnate pentru mediul de afaceri, generate de timpul de soluţionare şi lipsa de predictibilitate a soluţiilor, cu impact direct şi asupra credibilităţii sistemului", se mai arată în comunicat.

TI - România apreciază că soluţia pentru ambele probleme constă în dezvoltarea unui sistem echilibrat care să asigure atât independenţa, cât şi răspunderea magistraţilor pentru conduita lor profesională, la nivelul instanţelor civile şi penale, cât şi la nivelul parchetelor.

"Fenomenul de impunitate în faţa legii apare endemic la nivelul judeţelor, unde vigilenţa presei şi capacitatea ONG-urilor este mai redusă şi unde atotputernicia autorităţilor se manifestă mai agresiv împotriva cetăţenilor", arată reprezentanţii organizaţiei.

De asemenea, organizaţia salută recomandarea Comisiei "Justiţie egală pentru toţi" ca o solicitare cheie şi o primă recunoaştere a faptului că în România au existat şi există unităţi de măsură diferite pentru condiţii similare.

"În ceea ce priveşte progresele înregistrate în privinţa controlului conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi averii declarate, situaţia internă denotă pe de o parte o înţelegere încă limitată a conceptelor din partea persoanelor supuse acestui regim, iar pe de altă parte un interes major în eludarea sau chiar abrogarea acestor dispoziţii, dovadă în acest sens fiind modificările Codului penal adoptate pe 10 decembrie 2013, care vizau între altele şi modificarea infracţiunii de conflict de interese", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii TI susţin că raportul din acest an menţionează explicit faptul că eficienţa eforturilor anticorupţie este cu precădere apanajul liderilor instituţionali chemaţi să pună în aplicare Strategia Naţională Anticorupţie, la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul public de la nivel central şi local, chiar dacă Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în forma sa actuală, nu cuprinde indicatori de evaluare a impactului.

În acest context Transparency International România lansează liderilor politici, liderilor structurilor judiciare şi celor comerciale invitaţia de a se ralia unui nou obiectiv naţional care să ofere măsura reală a angajamentului şi progreselor înregistrate de România în lupta anticorupţie: acela ca până în 2025 nota din Indicele de Percepţiei a Corupţiei în România să crească de la 43 de puncte până aproape de 70 de puncte, mai precizează sursa citată.

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat "îngrijorări majore" în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei.

"Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate", a afirmat Mark Gray.

El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal "au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei".

Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei.

Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.

CE nu a revizuit obiectivele din raportul MCV, acestea "au fost stabilite la momentul aderării", a spus Mark Gray, rugat să comenteze faptul că fostul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru şi Robert Cazanciuc au reclamat comisarului Viviane Reding că aceste obiective nu sunt fixe şi apar mereu noi chestiuni.

În rapoartele din ultimii 7 ani "recomandările au fost foarte clare" şi a fost stabilită o agendă pentru perioada următoare, a mai spus Gray.

Oficialul european a declarat că CE are o datorie către celelalte state membre şi către cetăţenii români şi bulgari, aceea ca procesul de reformă să continue, iar obiectivele să fie îndeplinite.

Purtătorul de cuvânt al CE a mai spus că rapoartele MCV vor continua cât timp va fi necesar pentru ca România şi Bulgaria să îndeplinească angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeană.

"Fie că vor fi îndeplinite anul viitor, fie că va fi nevoie de mai mult timp, depinde de cele două guverne. Comisia nu poate stabili când vor fi îndeplinite obiectivele şi recomandările", a declarat Gray, rugat să comenteze unele informaţii potrivit cărora rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor înceta în 2018.

Purtătorul de cuvânt al CE a anunţat că următorul raport a fost planificat peste aproximativ un an de zile, dar ţine de viitoarea Comisie să decidă exact când va fi publicat.