Trei judecători ai CC susţin că Guvernul a instituit munca forţată şi suplimentară

Decizia Curţii Constituţionale din 4 noiembrie, potrivit căreia Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este constituţională, în măsura în care prevederile Capitolului IV din lege nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie, nu întruneşte toate cele nouă voturi ale judecătorilor constituţionali.

Trei judecători ai Curţii - Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader şi Puskás Valentin Zoltán - au făcut opinie separată, arătând că reglementarea prevăzută ca o lege este în realitate o sumă de reglementări privind diverse domenii care nu au legătură între ele, sub niciun aspect, conţinând materii diferite, cum ar fi: autorităţi publice, salarizări bugetare, competenţe ale unor persoane juridice, reorganizarea acestora, pensii şi salarii, probleme de mediu înconjurător, societăţi comerciale, mediul de afaceri, mediul agricol şi activităţi agricole, încheind cu cap.IX - Dispoziţii finale, care în 13 articole, cu puncte şi subpuncte, modifică şi abrogă zeci de acte normative.

"De aceea, socotim că nu doar întregul pachet legislativ nu întruneşte condiţiile prevăzute de art.114 din Constituţie, ci chiar această reglementare nu poate constitui un proiect de lege unitar. Reglementarea este eterogenă şi confuză, iar înainte de a fi adoptată de Parlament nu îndeplinea condiţiile unui proiect de lege, prevăzut de art.114 din Constituţie, asupra căruia Guvernul să-şi poată asuma răspunderea.

În aceste condiţii, sesizarea trebuia admisă şi legea declarată neconstituţională, spun cei trei.