Trei rapoarte despre condiţiile din penitenciare, IGNORATE. „Situaţia a devenit publică doar când politicienii ajunşi în arest preventiv au început să se plângă de condiţii”

„Nu se poate spune că Parlamentul nu ar fi ştiut despre situaţia penitenciarelor, dar ea a devenit publică în momentul în care politicienii ajunşi în arest preventiv au început să se plângă de condiţii", a declarat deputatul PNL, Adriana Săftoiu, în timpul dezbaterii din cadrul Comisiei pentru drepturile omului pe marginea situaţiei din penitenciare. „De prea multe ori, decizia politică, chiar şi prin consens nu e bazată pe analize serioase ale realităţilor pe care încearcă să le reglementeze. S-au făcut în 2015 - 2016 paşi în direcţia asta, dar trebuie analizat nu numai sistemul penitenciar, ci şi intrările şi ieşirile din sistem", a subliniat, şi Maria Nicoleta Andreescu, directoare executivă în cadrul Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), informează Gândul.info. 

"Am descoperit la Comisia pentru drepturile omului că existau trei rapoarte despre situaţia penitenciarelor din 2005 - 2009 - 2014. Deci nu se poate spune că Parlamentul nu ar fi ştiut despre situaţia penitenciarelor, dar ea a devenit publică în momentul în care politicienii ajunşi în arest preventiv au început să se plângă de condiţii", a declarat deputatul PNL, Adriana Săftoiu, în debutul dezbaterii din cadrul Comisiei pentru drepturile omului pe marginea situaţiei din penitenciare. 

Nu este, însă, prima dezbatere pe acest subiect. Carmen Fiscuci, expert Prison Fellowship România, a declarat, în cadrul dezbaterii, că o întâlnire asemănătoare a avut loc şi în 2010, când erau "aceleaşi probleme" şi de atunci "nu s-a întâmplat nimic".

"De fiecare dată am avut alte aşteptări", a spus Fiscuci.  

Mai mult, potrivit Mariei Nicoleta Andreescu, directoare executivă în cadrul Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), problemele sistemice din penitenciare au fost constatate recunoscute şi în 2012, iar "România avea timp din 2012 până acum să facă ceva pe tema asta". În acest sens, Andreescu a punctat faptul că paşii făcuţi în 2015-2016 au fost pentru "investiţii de mică valoare".

"Trebuie să îmi exprim regretul că, de prea multe ori, decizia politică, chiar şi prin consens nu e bazată pe analize serioase ale realităţilor pe care încearcă să le reglementeze. S-au făcut în 2015 - 2016 paşi în direcţia asta, dar trebuie analizat nu numai sistemul penitenciar, ci şi intrările şi ieşirile din sistem", a spus Andreescu.

În acest context, Andreescu a subliniat faptul că "ne lipseşte legătura între decizia politică şi realitatea internă", dând exemplu, în acest sens, un amendament care a fost făcut la proiectul de lege privind recursul compensatoriu.

"Era un proiect de lege destul de îngrijit, avea în vedere cam toate aspectele, acest proiect prevedea că se face analiza zilelelor executate în condiţii improprii pentru a se reduce cu 10% pedeapsa, având ca dată de referinţă data hotărârii Iacov Stanciu împotriva României în 2012. Acest termen de referinţă a dispărut în Parlament printr-un amendament. Nu pot să înţeleg motivaţia. Dacă legea trece fără termenul de referinţă, devine inaplicabilă pentru că sunt deţinuţi în penitenciar din '92 -'95 şi nu se va putea face calculul", a explicat Andreescu.

Andreescu a vorbit şi despre condiţiile din Penitenciarul Giurgiu, unde, deşi nu e supraaglomerare, fiind aproximativ 1.200 de deţinuţi, care stau câte patru în camere în jur de 20 de metri pătraţi sau câte doi în camere de opt - nouă metri pătraţi, aceştia au apă caldă doar de două ori pe săptămână, iar duşurile şi instalaţiile sanitare sunt "în condiţii de-a dreptul improprii unele".

"Blocul alimentar e împânzit de mucegai şi au trei psihologi la aproape 1.200 de deţinuţi şi un asistent social (...) Sunt în jur de 250 de deţinuţi cu probleme grave de sănătate mintală (...) iar 3,76 de lei plus TVA e norma de hrană zilnică pentru un bărbat adult", a adăugat Andreescu. 

Referindu-se la cursurile de calificare, Andreescu a explicat faptul că acestea nu îi ajută "în niciun fel" pe deţinuţi dacă le fac când au mai puţin de 12 luni până la eliberare şi că ar trebui să înceapă "odată cu intrarea în penitenciar".

"Şi noi susţinem desfăşurarea cursurilor de calificare pentru persoanele private de libertate într-un moment mai bun. Dar dacă ne uităm la structura din penitenciare, o să observăm că există destui deţinuţi care nu au terminat patru-şase clase (...) În unităţi penitenciare diverse nu se poate face şcolarizarea (...) pentru că există bariere democratice (...) calificarea trebuie să vină după ce şi-a terminat şcolarizarea", a spus preşedintele GRADO, Mihai Popescu.

În viziunea sa, "ar trebui ca regimul de siguranţă să fie mai puţin restrictiv".

"O cale de a uşura drumul spre societate e să creştem numărul persoanelor care muncesc şi câştigul pe care îl au pentru că muncesc (...) Reintegrarea începe pentru a învăţa disciplina muncii. Cu cât legea e mai restrictivă, cu atât scad şansele eliberării condiţionate. Ar trebui ca regimul de siguranţă să fie mai puţin restrictiv", a afirmat preşedintele GRADO, subliniind faptul că "probaţiunea e mai ieftină decat penitenciarul" şi că "este o decizie politică" care trebuie asumată.

În acest sens, deputatul liberal, Gabriel Andronache, a evidenţiat faptul că "sistemul de probaţiune e depăşit de situaţie".

"Problema recidivei o consider extem de importantă. Dacă am trata recidiva, numărul de persoane aflate în detenţie s-ar reduce. istemul de probaţiune reprezintă un element important în toată această discuţie. Cred că ar trebui să avem o dezbatere separată (n.r - legat de problema recidivei). Elementul important este ce se întâmplă cu persoana respectivă după ce îşi execută pedeapsa. Referitor la sistemul de probaţiune, noi (PNL) am făcut chiar un amendament la bugetul de stat - estimăm că acest sistem ar trebui să ajungă la 5.000 de consilieri de probaţiune. Dacă nu va ajunge la acest număr, degeaba discutăm despre posibilitatea ajutării persoanelor care au beneficiat de o măsură alternativă", a spus Andronache.

La rândul său, Laura Ştefan, expert anticorupţie la Expert Forum, a punctat faptul că problema este că posturile din sistemul de probaţiune nu sunt scoase la concurs pentru că nu sunt finanţate şi că "sunt multe lucruri care pot fi făcute în zona administrativă".

"Nu vedem nicio măsură care ar putea să rezolve măcar un gram din problema cu care ne confruntăm astăzi. Nu-mi explic cum de nu putem să facem un pas înainte. Suntem în faliment ca stat?", a mai spus Laura Ştefan.

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Deţinută, la 70 de ani, în singurul penitenciar pentru femei din România: Să îmi ajute Dumnezeu să duc viaţa până la sfârşitul pedepsei

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Deţinutul angajat la fermă doar după gratii. În libertate, aceeaşi societate l-a respins

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII În România, un deţinut mănâncă de 4 lei pe zi. Cum arată masa unui condamnat

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Sistemul de probaţiune, alternativa la detenţie / ”Suntem un consilier la 300 de condamnaţi. Ne sacrificăm viaţa personală şi facem ore suplimentare fără număr”