Tribunalul Dâmboviţa: Există suspiciuni referitoare la lucrările scrise de Ioan Niculae

"Tribunalul Dâmboviţa constată că există suspiciuni cu privire la posibilitatea condamnatului de a elabora cinci lucrări ştiinţifice, de câte o sută dar şi peste o sută de pagini într-un timp foarte scurt alocat în penitenciar de numai 74 de ore şi 45 de minute", explică judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa, precizând că "numai lecturarea lucrărilor ştiinţifice scrise de autori străini care au constituit surse de inspiraţie necesită un timp mai îndelungat decât cel alocat de către condamnat la elaborarea lucrărilor ştiinţifice, chiar şi pentru persoane cu titluri universitare. Multe lucrări ce au stat la baza inspiraţiei pentru elaborarea lucrărilor ştiinţifice nu se găseau în bibliotecile din penitenciare", se precizează în motivarea magistraţilor.

Totodată, magistraţii susţin că prin elaborarea lucrărilor ştiinţifice pentru reducerea pedepsei "s-a denaturat scopul şi spiritul reglementării legale şi s-a ajuns la situaţia în care nu se mai realizează scopul şi funcţiile pedepsei privative de libertate, acela de prevenire al săvârşirii de noi infracşiuni, de formare a unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire sociale ale condamnatului".

Decizia instanţei a fost luată ţinându-se cont de ordonanţa de urgenţă privind suspendarea articolului de lege care prevedea ca persoanele condamnate care elaborează lucrări ştiinţifice obţin 30 de zile de libertate.

"Considerăm că cele 150 de zile câştigate ca urmare a elaborării a celor cinci lucrări ştiinţifice de către condamnat nu mai pot fi luate în considerare la calculul pedepsei executate, ca urmare a dispoziţiilor legale în acest sens", mai spun judecătorii.

În dosarul "Mită la PSD", în 2 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Ioan Niculae la doi ani şi şase luni de închisoare, pe Gheorghe Bunea Stancu la trei ani de închisoare, pe Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Brăila pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Citeşte şi: DNA a pus sechestru pe terenuri şi clădiri de două milioane de euro aparţinând lui Ioan Niculae

Citeşte şi: Adriean Videanu şi Ilie Sârbu, audiaţi la DNA în dosarul lui Ioan Niculae