Tudorel Toader îi răspunde lui Augustin Lazăr: Procurorul general făcea parte din plenul CSM, care a avizat recursul compensatoriu

"Din nou despre recursul compensatoriu ! 1. Reamintim faptul că studiul de impact se face în procedura de elaborare şi adoptare a legii ! Din momentul intrării în vigoare prevederile legii se pun în aplicare !
2. Reamintim şi faptul că prin Hotărârea nr. 1533 din 29.XI.2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, considerând că, "în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător"", a scris, vineri dimineaţă, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader aminteşte şi faptul că actualul procuror general al Parcheului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, făcea parte din componenţa plenului CSM, emitent al respectivului aviz favorabil.

Reacţia ministrului vine după ce procurorul general al României a declarat, joi, referitor la posibilitatea creşterii infracţionalităţii, după intrarea în vigoare a recursului comensatoriu, că fiecare modificare legislativă necesită un studiu de impact, precizând că ar vrea să ştie dacă acest lucru s-a întâmplat.

„Ministerul Public a avertizat încă de la începutul anului că toate modificările legislative trebuie făcute pe baza unui studiu de impact. Se confirmă încă o dată nevoia unui studiu de impact pentru fiecare modificare legislativă. Am vrea să ştim şi noi ce studii s-au făcut pentru a putea comenta rezultatele”, a declarat Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Întrebat dacă Legea recursului comensatoriu a fost o măsură precipitată, Lazăr a precizat: „Nu pot să vă spun”.

Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate.

În urma intrării în vigoare a Legii recursului compensatoriu, 529 de deţinuţi au fost puşi în libertate, cei mai mulţi aflându-se închişi pentru furt sau tâlhărie, respectiv 301 persoane, urmaţi de 47 de violatori şi 33 de criminali, potrivit datelor centralizate de ANP.

Potrivit sursei citate, nicio persoană eliberată din detenţie nu a fost condamnată pentru fapte de corupţie.

În total, 120 de deţinuţi condamnaţi pentru furt calificat au fost puşi în libertate, 55, pentru tâlhărie, 46, pentru furt calificat, 43, pentru tâlhărie calificată, şi 37, pentru tâlhărie.

De asemenea, din datele ANP, 47 de persoane private de libertate pentru viol au fost eliberate.

Alţi 12 deţinuţi pentru consumul de droguri au fost puşi în libertate.