Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, NU a văzut forma proiectului de GRAŢIERE: "După ce îl văd, spuneam ieri că nu mă exprim în abstract, ci mă exprim în concret"

"Nu am văzut forma proiectului de graţiere din Parlament. După şedinţa de la CSM, merg şi eu în Parlament şi văd şi eu proiectul. După ce îl văd, spuneam ieri că nu mă exprim în abstract, ci mă exprim în concret, după ce îl văd, vă voi răspunde", a declarat, la intrarea în sediul CSM, ministrul Justiţiei, Tudor Toader.

Pe ordinea de zi a plenului CSM de marţi se află şi punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care susţine că proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, iar unele dispoziţii pot da naştere la interpretări în practica instanţelor prin felul în care sunt formulate.

"Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-şi îndeplini funcţiile şi scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială", se arată în documentul Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios din cadrul CSM.

Mai precis, magistraţii susţin că legea nu ar trebui să se aplice persoanelor care au săvârşit fapte penale deosebit de grave şi care prezintă pericol social deosebit, subliniind că pedepsele prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici decât cele prevăzute în Codul penal din 1968, astfel că, în prezent, aplicarea unei pedepse de cinci ani pentru o persoană aflată la prima infracţiune este consecinţa săvârşirii unei fapte grave.

Magistraţii sunt de părere că de Legea graţierii pot beneficia şi condamnaţii cu pedepse de peste cinci ani, în situaţia în care au comis mai multe infracţiuni pentru care s-au aplicat pedepse care au fost contopite, în condiţiile în care graţierea colectivă se aplică pentru fiecare dintre infracţiuni şi nu pentru pedeapsa rezultantă.

De asemenea, dispoziţiile art. 2 sunt imprecise prin felul în care sunt formulate şi pot da naştere unor interpretări diferite în practiva instanţelor. Concret, art. 2 propune graţierii parţiale femeile însărcinate şi persoane care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori de până la 14 ani, fără a menţiona dacă sunt vizate şi persoanele care au pedepse mai mari de cinci ani.

"În lipsa unei precizări în cuprinsul art. 2 în sensul că acest articol vizează pedepsele a căror durată este mai mare de cinci ani, s-ar putea ajunge la concluzia că art. 2 are caracterul unei norme speciale care s-ar aplica în ipotezele prevăzute în textul acestui articol. Într-o asemenea interpretare s-ar putea ajunge într-o situaţie absurdă, în care persoanele care se află în situaţiile special enumerate la art. 2 şi cărora le-au fost aplicate pedepse mai mici de cinci ani să beneficieze de reducerea pedepsei doar cu ½, creându-li-se astfel o situaţie mai grea decât persoanelor în privinţa cărora nu sunt incidente motivele umanitare menţionate", se arată în document.

Membrii CSM mai spun că sintagma "persoane care sunt unic întreţinător de familie" va genera serioase disfuncţionalităţi în aplicarea actului normativ, deoarece ar fi nevoie de prezentarea unor dovezi în acest sens, iar decizia asupra aplicării unei eventuale graţieri trebuie să fie luată de urgenţă. Prin urmare, sintagma ar trebui definită în cuprinsul actului normativ.

Magistraţii atrag atenţia că proiectul de Lege nu cuprinde dispoziţii cu privire la efectele graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat sau sub supraveghere, în condiţiile în care în vechiul Cod penal graţierea producea efecte şi cu privire la aceste pedepse. Totuşi, art. 160 alin. 4 din noul Cod penal prevede că graţierea nu are efect asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere, în afară de cazul în care se dispune altfel prin actul de graţiere. În consecinţă, în lipsa unor prevederi clare, persoanele condamnate cu suspendare sub supraveghere nu vor beneficia de clemenţă.

În ceea ce priveşte faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice, magistraţii apreciază că "pentru respectarea cerinţei de claritate şi previzibilitate a actului normativ, precum şi pentru evitarea unor situaţii de interpretare neunitară, este necesar să se precizeze expres dacă excepţiile enumerate în articolul 5 includ şi forma tentată a infracţiunilor respective."

Proiectul de Lege privind graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv şi de graţiere în parte a femeilor gravide şi a persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani a fost trimis spre avizare către CSM, urmând să fie discutat în şedinţa Plenului din 28 februarie.

În expunerea de motive, actul normativ este justificat prin condiţiile precare din penitenciare, supraaglomerarea şi condamnările împotriva statului român pronunţate de CEDO.

Citeşte şi: Sârb dat în urmărire de autorităţile germane pentru trafic de migranţi, prins în Caraş-Severin

Citeşte şi: Nouăsprezece percheziţii în Bucureşti şi Ilfov într-un dosar de evaziune. Prejudiciul este de 10 milioane de lei

Citeşte şi: Staţia de metrou Berceni, EVACUATĂ după ce un mecanic a fost informat de existenţa unui colet suspect/ UPDATE: Circulaţia, reluată după verificări

Citeşte şi: S-a stabilit CAUZA decesului celor două persoane care au primit sânge de la Spitalul din Craiova