Un caz izolat scoate la iveală o problemă reală în România de azi. Cum au ajuns două tinere musulmane să fie bătute în plină stradă, în Bucureşti

În după-amiaza zilei de 30 martie, două tinere musulmane, care purtau vălul islamic, au fost atacate în plină stradă de un grup de tineri din Bucureşti. Discursurile şi atitudinile islamofobe tot mai prezente în ultima perioadă în România, conduc, potrivit sociologilor, la apariţia unor situaţii de acest fel.

Faptul că persoanele publice promovează un discurs anti-musulman, conduce la punerea semnului egal între islam şi terorism. „Problema este că, din păcate, a început să fie propagat, în ultima vreme, de când cu actele de terorism, care au un substrat religios, un discurs islamofob mai mult sau mai puţin voalat”, a explicat sociologul Mircea Kivu pentru gândul.

De cealaltă parte, Asociaţia Musulmanilor din România consideră acest caz unul izolat, menit să agite şi să atragă atenţia, dar consideră că situaţia generală nu va degenera. Gestul tinerilor este condamnat şi de Patriarhia Română. „Patriarhia nu doreşte ca astfel de lucruri să se mai întâmple şi invită la toleranţă faţă de reprezentanţii altor religii, ai altor culte religioase”, a declarat pentru gândul Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Atacul asupra celor două tinere musulmane, petrecut pe Calea Moşilor, în Bucureşti, este pus de sociologi şi pe seama răspândirii în ţara noastră a atitudinii xenofobe şi islamofobe, datorate în primul rând incitărilor la ură lansate de liderii politici şi de persoanele publice cu o oarecare influenţă în sfera publică.

„Există în toate societăţile un grup de oameni care sunt sensibili, sunt susceptibili de a adopta comportamente agresive la adresa unor grupuri minoritare. Din păcate, România nu face excepţie. Am văzut în studiile sociologice că există o xenofobie latentă destul de răspândită în România, chiar dacă este ascunsă într-un discurs politic corect. Problema este că, din păcate, a început să fie propagat, în ultima vreme, de când cu actele de terorism care au un substrat religios, un discurs islamofob mai mult sau mai puţin voalat. Pornind de la incitările la ură, care vin din partea unor lideri pe care îi ştiam cu comportamente xenofobe, dar care, din păcate, a început să fie îmbrăţişat şi de intelectuali care îşi spun liberali şi democraţi şi care discută despre eşecul multiculturalismului, despre potenţialul de violenţă al islamului şi aşa mai departe”, a explicat pentru gândul sociologul Mircea Kivu.

Pe fondul ameninţărilor teroriste care vizează Europa, este de aşteptat o creştere a intensităţii acestor atitudini anti-islamice. Astfel, sociologii consideră că riscul producerii în viitor a unor astfel de agresiuni este cât se poate de real şi nu poate fi înăbuşit decât prin intermediul unui dialog paşnic şi prin conşientizarea faptului că nu trebuie învinuită o întreagă comunitate pentru faptele unor reprezentanţi ai acesteia.

„Din păcate există riscul producerii unor astfel de incidente. Sunt îngrijorat pentru că fenomenul nu există doar în România, el există în toată Europa. Deci, intoleranţa creşte. Soluţia împotriva extremismului nu este alta decât dialogul. Din păcate, societatea contemporană este într-o criză şi atunci când se întâmplă lucruri neplăcute există tentaţia să găseşti vinovaţi, ţapi ispăşitori şi aşa mai departe. Trebuie să rezistăm tentaţiei acesteia de a găsi calea facilă”, a explicat acesta.

Cherim Enghin, Asociaţia Musulmanilor din România: „Sunt unii oameni care folosesc acest aspect pentru a câştiga voturi în plus. Nu cred că problema este construcţia unei moschei în Bucureşti”

Citeşte continuarea pe Gândul.

Citeşte şi: Moscheea Regală Carol I din Constanţa, posibil model arhitectural pentru viitorul lăcaş din Capitală - FOTO

Citeşte şi: Două tinere musulmane, bătute în Bucureşti: ''Le-au fost smulse vălurile şi au fost rănite la cap''. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 a deschis un dosar penal