Cifrele pagubelor aduse de virusul pestei porcine africane (PPA) în România continuă să crească. 980 de focare în 240 de localităţi din 13 judeţe şi despăgubiri plătite în valoare de 12 milioane de euro era bilanţul până pe 4 octombrie 2018. Ancheta Gândul a descoperit că omul este principalul factor de răspândire a PPA în ţară, deşi autorităţile repetă povestea – devenită deja legendară – a hoardelor de mistreţi infestaţi care au cotropit teritoriul naţional trecând Dunărea înot, gonite de vânătorii ucraineni care trăgeau cu mitraliera ca la război.
Desigur, virusul PPA este foarte greu de oprit şi nu există tratament, odată instalată boala, iar ţări precum Polonia, Germania, Spania sau Portugalia s-au chinuit chiar şi 10-14 ani să scape de ea. Totuşi, inconştienţa şi lipsa de responsabilitate cu care au fost tratate avertismentele venite de la Comisia Europeană şi SRI încă din 2016 sunt revoltătoare. Am descris, în primele episoade ale anchetei în care Gândul a pornit pe urmele PPA în România, superficialitatea cu care au reacţionat cei responsabili: de la filtre cu program de 8 ore din 24, până la ordinul şefului ANSVSA ca inspecţia sanitar-veterinară de primăvară să se facă din birou, pentru a se lăuda în faţa premierului cu economii de 6 milioane de euro. Veţi vedea în episodul de astăzi cum aplicarea strictă a măsurilor de carantină costă, dar poate fi eficientă.
Nu departe de Slobozia, pe drumul către Bucureşti, cum ieşi din Stejaru, pe DN2A, ”Sisif”, în persoana lui nea Dumitru Cobeală, toarnă dezinfectant cu găleata, degeaba, peste un covor întins peste şosea. Opresc, mă minunez, şi-l întreb ce execută.
Citiţi continuarea aici.