Joseph Blatter candidează pentru un al cincilea mandat în contextul unui scandal uriaş

Ales preşedinte al FIFA în 1998, Joseph Blatter a încercat să extindă imperiul fotbalului în toate părţile lumii, suscitând şi polemici legate de scandaluri financiare sau de luările sale de poziţie.

După o carieră în care a îmbinat sportul şi afacerile, "Sepp" Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 şi stă în umbra lui Joao Havelange, preşedinte timp de un sfert de secol (1974-1998).

Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în faţa lui Lennart Johansson, preşedintele FIFA, după o "luptă" de patru luni.

Obiectiv mondializare: în nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredinţată Coreei de Sud şi Japoniei, Blatter instituie principiul rotaţiei pe continente în competiţia regină, care va merge, pentru prima oară în Africa de Sud, în 2010, în America de Sud (Brazilia - 2014), Europa (Rusia -2018) şi Asia (Qatar - 2022).

"Fotbalul vine din China, apoi a mers în Egipt, apoi a înconjurat Grecia, înainte de a merge la Roma, Franţa iar în final în Anglia", a afirmat elveţianul în 2001, care acordă o deosebită atenţie Chinei şi Indiei, giganţi demografici, dar "pitici" din punct de vedere fotbalistic.

Însă, de-a lungul timpului, elveţianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupţie şi manipulare de conturi.

Joseph Blatter s-a născut la 10 martie 1936, în Elveţia şi a fost ales preşedinte al FIFA pentru prima oară la 8 iunie 1998, în locul lui Joao Havelange.

Pentru a fi ales preşedinte FIFA, un candidat are nevoie de majoritatea voturilor celor 209 ţări membre. Alegerile pentru şefia FIFA vor avea loc vineri, în cursul după-amiezii, la Zurich.

Congresul FIFA are loc în contextul în care justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, în cazul de corupţie în care au fost efectuate, miercuri, arestări la Zurich.

Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autorităţile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înşelătorie, fraudă elecroinică, şi a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, şi două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.

Şapte oficiali ai forului mondial au fost reţinuţi, miercuri, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiţie al SUA, în legătură cu fapte de corupţie: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), ataşat la cabinetul preşedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreşedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, şi José Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.

Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acţiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.

Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acţiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacţiile financiare au fost folosite bănci din această ţară.

Într-un alt dosar, Parchetul elveţian a confiscat, tot miercuri, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru "spălare de bani şi management defectuos", în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar). Ministerul elveţian de Justiţie a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.