Mascota de la Jocurile Olimpice de la Paris va fi o bonetă frigiană, purtată în antichitate şi pe teritoriul Daciei

Boneta cunoscută şi sub numele de căciula libertăţii, este o versiune actualizată a unei pălării conice purtate în antichitate în locuri precum Persia, Balcani, Tracia, Dacia şi Frigia, un loc din Turcia de astăzi de unde provine numele. Ulterior, a devenit un simbol al căutării libertăţii în Revoluţia Franceză - purtată de figura Mariannei, personificarea naţională a Franţei din acea perioadă, scrie AP.

Mascota olimpică are o formă triunghiulară şi este prevăzută cu un zâmbet prietenos, ochi albaştri, panglică tricoloră şi adidaşi mari şi coloraţi. Versiunea paralimpică prezintă un picior protetic care ajunge până la genunchi.

Organizatorii au declarat că nu au vrut să aleagă un animal sau o altă creatură, precum mascotele de la Jocurile precedente, ci au dorit ceva care să reprezinte un "ideal". Ei au spus că au ales şapca ca pe o "alegorie a libertăţii".

Alegerea de a o folosi pentru Jocurile de la Paris pare să scoată în evidenţă legăturile dintre Franţa modernă şi lumea antică.

"Boneta frigiană întruchipează capacitatea pe care o avem cu toţii împreună atunci când decidem în mod colectiv să ne ridicăm pentru a lupta pentru mai bine", a declarat Julie Matikhine, directorul de brand al comitetului de organizare de la Paris. "Aşa s-a întâmplat în timpul Revoluţiei Franceze şi aşa va fi din nou cu Jocurile Olimpice de la Paris 2024, pentru că este vorba de o revoluţie prin sport".