Securitatea catacombelor din Paris reprezintă o problemă foarte complexă pentru Jocurile Olimpice

La începutul lunii aprilie 2024, ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a avertizat că, pentru a avea o ceremonie de deschidere pe Sena în deplină siguranţă, autorităţile vor trebui să se ocupe de „probleme extrem de complexe, cum ar fi catacombele şi reţelele de tuneluri" sau „reţelele electrice şi telefonice".

„Subsolul este o oportunitate pentru cei care vor să comită răutăţi", a declarat pentru AFP prefectul poliţiei din Paris (PP). „Locuitorii Parisului nu sunt mai expuşi decât cei din alte mari oraşe care au găzduit Jocurile Olimpice", adaugă PP, „ei vor face obiectul unui plan de securitate".

Din cauza caracterului discreţionar al accesului în aceste zone subterane, teoretic interzis, nici Grupul de intervenţie şi protecţie al prefecturii de poliţie, nici Inspection Générale des Carrières (IGC), administraţia oraşului responsabilă de aceste zone subterane, nu au răspuns la solicitările AFP.

Raportul IGC din 2022 menţionează aproximativ treizeci de incidente vizibile la suprafaţă (fisuri, cedări, prăbuşiri) în Paris şi tot atâtea în suburbi. Primăria Parisului efectuează „între patru şi opt operaţiuni de consolidare" pe an, potrivit cărora „starea generală a reţelei subterane din oraşul Paris este relativ satisfăcătoare".

Ar trebui închis subsolul pentru a asigura securitatea Jocurilor Olimpice? Potrivit lui Gilles Thomas, autorul cărţii „Atlasul subteran al Parisului", din cele aproape 300 de intrări originale, autorităţile au lăsat accesibile doar o duzină. Iar cei aproximativ cincizeci de agenţi „trebuie să se deplaseze prin toate galeriile pentru a monitoriza stabilitatea reţelei", potrivit expertului în subsoluri.

Cu toate acestea, catacombele şi Jocurile Olimpice „nu au nimic de-a face una cu cealaltă", spune Gilles Thomas, citat de insidethegames. De fapt, „dacă suprapuneţi cele două hărţi" ale vechilor cariere subterane şi ale locurilor de desfăşurare a sporturilor, "veţi vedea că nu există niciun sit olimpic imediat deasupra sau în apropierea acestor galerii ale subteranului capitalei". În plus, acestea sunt prea adânci (în medie 20 de metri) pentru un proiect terorist, subliniază el.

Mai mult decât cei 285 de kilometri de galerii subterane, cunoscute sub numele de catacombe şi frecventate de sute de catafili, potrivit lui Gilles Thomas, sunt cei aproape 2.600 de kilometri de canalizare, la doar trei metri sub trotuar, care ridică semne de întrebare.

Tunelurile sale, „accesibile în întregime pe jos", urmează „fiecare dintre cele 6.500 de străzi" ale capitalei, iar această reţea „este accesibilă prin peste 35.000" de capace de vizitare, subliniază Gilles Thomas. „Există o intrare sau o ieşire" la mai puţin de 50 de metri de fiecare sit olimpic, insistă el.

Antoine Guillou, viceprimarul Parisului responsabil cu reţeaua de salubritate, a declarat pentru AFP: „Trebuie să închidem un anumit număr de intrări pentru a respecta instrucţiunile de securitate" emise de prefectura de poliţie, a spus edilul, asigurând că aceste închideri temporare „nu împiedică funcţionarea reţelei".