Ar putea exista viaţă pe Europa, luna de gheaţă a lui Jupiter?

Astronomul Phil Plait susţine că ar putea exista viaţă pe una dintre lunile lui Jupiter, Europa, care este una dintre cele mai cunoscute luni ale planetei Jupiter.

"Când cele două  sonde spaţiale Voyager au observat-o în 1979, au trimis către Pământ fotografii cu rezoluţie înaltă ce cuprind suprafaţa sa. Suprafaţa este la nivel global foarte netedă, cu foarte puţine cratere. Aceasta înseamnă că suprafaţa este tânără; orice crater  vechi trebuie să fi fost netezit, asfaltat în istoria geologică relativ recentă", declară el pentru Bad Astronomy. 

"Un alt detaliu interesant este că suprafaţa este în mare parte gheaţă din apă, acoperită cu dungi mai închise de material maro roşcat, probabil molecule organice complexe numite toline . Există multe alte trăsături, cum ar fi crestele  care arată că Europa are un strat gros de gheaţă care înconjoară un ocean  de apă lichidă, probabil sărată. Europa are probabil mai multă apă în ea decât are Pământul la suprafaţa sa", adaugă astronomul. 

"Oceanul este cald din cauza gravitaţiei lui Jupiter, care comprimă luna în permanenţă în timp ce aceasta orbitează planeta pe o orbită uşor eliptică. Tolinile mai întunecate ar putea fi rezultatul moleculelor aduse la suprafaţă prin fisuri care apoi sunt bombardate de radiaţiile din câmpul magnetic extrem de puternic al lui Jupiter.Asta aduce posibilitatea vieţii. Dacă acele molecule pot fi aduse înapoi în ocean, ar putea fi precursorii biologiei. Ar putea exista peşti extratereştri care înoată în adâncurile fără soare?", se întreabă Phill. 

Această întrebare conduce mult la studiul Europei. Pentru ca acesta să funcţioneze, apa de dedesubt trebuie să interacţioneze cumva cu suprafaţa.   

O echipă de oameni de ştiinţă  au studiat o creastă ciudată din Groenlanda care este similară cu crestele de pe Europa. Este posibil să fie vorba de un mecanism de formare care are implicaţii pentru viaţa de sub învelişul Europei. 

"Europa poate fi plină de vieţăţi marine ciudate sau ar putea fi complet sterilă. Nimeni nu-i cunoaşte structura şi evoluţia învelişului de gheaţă, dimensiunea, adâncimea şi compoziţia apei sau cum arată fundul oceanului acolo. Din fericire, o misiune pe Europa este planificată de NASA", a concluzionat astronomul.  

Sonda Europa Clipper va cartografi suprafaţa în detaliu, va face observaţii mineralogice, chimice şi radar, totul în speranţa de a înţelege Europa suficient pentru a vedea dacă condiţiile acolo sunt favorabile vieţii.

Lansarea va avea loc în 2024, iar sonda va ajunge la destinaţie în 2030.