Cea mai frecventă malformaţie cardiacă pe care mulţi oameni nu ştiu că o au

"Gaura în inimă, denumirea populară pentru defectul septal, este cea mai frecventă malformaţie cardiacă. Constă într-o comunicare între două din cele patru cavităţi ale inimii, fiind denumită în funcţie de localizarea sa atrială sau ventriculară. Poate fi unică sau multiplă, singulară sau asociată cu alte malformaţii ale cordului. În cazuri rare, un astfel de defect poate realiza comunicarea între toate cele patru cavităţi ale inimii.

Sunt câteva simptome care ar trebui să-i dea unui părinte de gândit: un copil care nu ia în greutate, respiră accelerat, se învineţeste rapid la nivelul buzelor sau feţei la cel mai mic efort – chiar şi cel de plâns- poate fi suspicionat de o malformaţie cardiacă.

Medicul pediatru va percepe cu stetoscopul o funcţionare anormală a inimii şi vă va îndruma către un medic cardiolog pediatru. Ecografia inimii s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă şi sunt peste 90% şanse să se stabilească un diagnostic precis prin această investigaţie. Suspiciunea unei malformaţii cardiace impune îndrumarea copilului către un centru de tratament al bolilor cardiace”, spune medicul primar în chirurgie cardiovasculară Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

În majoritatea copleşitoare a cazurilor, defectul septal este o malformaţie congenitală, adică apare de la naştere.

“Ea se poate manifesta de la început sau mai târziu în timpul vieţii, în funcţie de dimensiunea sa şi de localizarea în interiorul inimii. În multe cazuri se poate închide spontan, natura reparând pur şi simplu o eroare iniţială. Un număr redus de defecte septale poate apărea la adulţi, dar niciodată spontan, ci ca urmare a unui traumatism, infarct sau boală degenerativă.

În formele uşoare, este posibil să nu avem simptomatologie până la vârsta adolescenţei sau chiar pe tot parcursul vieţii. De obicei, avem un copil care oboseşte repede la supt, se învineţeşte, apare aşa-numita cianoză la nivelul mucoaselor şi extremităţilor, degetele se lăţesc la nivelul unghiilor. Copilul răceşte frecvent şi în timp va rămâne subdezvoltat, comparativ cu colegii săi. În formele severe, copilul începe să dezvolte în primele săptămâni de viaţă o respiraţie amplă şi accelerată, nu se poate alimenta, prezintă episoade de cianoză generalizată. Acestea sunt situaţiile care impun o intervenţie de urgenţă, viaţa copilului fiind în pericol”, precizează medicul pentru Gândul.

Intervenţia chirurgicală este condiţionată de mai multe aspecte: dimensiunea defectului, localizarea sa, coexistenţa unor afecţiuni asociate.

“Dacă starea generală a copilului o permite, intervenţia este temporizată în primul an de viaţă, pentru că există şansa ca defectul să se închidă spontan. Totuşi, dacă dimensiunea defectului este comparabilă cu aceea a vaselor care pleacă de la inimă, copilul este simptomatic, iar plămânii suferă datorită afluxului mare de sânge, se impune închiderea chirurgicală sau prin cardiologie intervenţională a defectului septal. Posibilitatea de a închide anumite defecte septale, cu aşa-numitele umbreluţe, permite obţinerea unui rezultat bun cu o traumă redusă şi fără cicatrici operatorii în zona inimii. Rezultatele chirurgicale în corecţia defectului septal sunt foarte bune, chiar şi la vârstele mici ale pacientului”, spune medicul primar în chirurgie cardiovasculară Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Citeşte şi: De ce nu este indicat consumul ridicat de carne

Citeşte şi: Ce a scos la iveală scanarea cu laser a pădurilor din Cambodgia - VIDEO

Citeşte şi: Conferinţa PlayStation la E3. Gamerii aşteaptă nerăbdători căştile virtuale Playstation - VIDEO

Citeşte şi: Oamenii de ştiinţă au descoperit un sistem care să transforme dioxidul de carbon în rocă de construcţie