De unde vine apa de pe Pământ? Savanţii au descoperit o cometă ce conţine apă asemănătoare cu cea de pe Terra

Astrofizicienii care coordonează activitatea telescopului spaţial Herschel al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au descoperit pentru prima dată în istorie apă având o compoziţie similară cu cea de pe Terra, pe cometa Hartley 2, care a trecut de curând pe lângă Pământ.

Oricât de ciudat ar putea să pară, apa a fost probabil un element străin pentru "planeta albastră", iar originea ei la suprafaţa Terrei se află şi acum în centrul dezbaterilor şi polemicilor dintre oamenii de ştiinţă.

În timpul formării sistemului nostru solar, Terra era atât de fierbinte, încât cele mai multe dintre elementele volatile, printre care şi apa, s-au evaporat şi doar regiunile din sistemul solar relativ îndepărtate de Soare - dincolo de orbita planetei Marte - au păstrat aceste elemente în cantitate mare.

Mulţi cercetători cred că apa şi-a făcut apariţia la multe milioane de ani după formarea Terrei, sub forma gheţei transportate de mici corpuri cereşti: asteroizi şi, într-o măsură mai mică, comete.

"Teoriile actuale au ajuns la concluzia potrivit căreia mai puţin de 10% din apa terestră îşi are originea de pe comete", nuclee de gheaţă şi praf, a declarat Paul Hartogh de la Institutul Max Plank pentru cercetări asupra sistemului solar (MPS).

"Pentru prima dată, rezultatele noastre implică faptul că aceste comete au putut să joace un rol mult mai important", a declarat Miriam Rengel de la MPS, participantă la acest studiu, publicat în revista ştiinţifică britanică Nature.

Pentru a descoperi originea apei terestre în spaţiu, savanţii au folosit un izotop natural al hidrogenului, denumit deuteriu, căruia i se mai spune şi "hidrogen greu".

Pe planeta noastră, proporţia dintre deuteriu şi hidrogen este de circa un atom pentru 6.400 de atomi, iar "micile corpuri cereşti care au adus apă pe Terra ar trebui să aibă o proporţie similară între cei doi izotopi", au explicat savanţii de la MPS.

Până în prezent, astronomii au observat această proporţie la asteroizii - corpuri compuse din roci, metale şi gheaţă - provenind din centura de asteroizi aflată între Marte şi Jupiter.

În schimb, toate cele şase comete "candidate" ce au fost studiate conţineau prea mult deuteriu şi soseau probabil din apropierea marilor planete gazoase, precum Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.

Cometa Hartley 2, în schimb, provine din centura Kuiper, o regiune mult mai îndepărtată, situată la marginea sistemului nostru solar. Instrumentele de la bordul telescopului Herschel au analizat-o în amănunţime în momentul în care această cometă a trecut la o distanţă de 18 milioane de kilometri de Terra, în toamna anului 2010.

"Măsurătorile noastre au arătat că apa de pe cometă conţine un atom de deuteriu pentru 6.200 de atomi de hidrogen", o proporţie foarte apropiată de cea de pe Terra, a explicat Paul Hartogh.