Directorul Agenţiei Spaţiale Europene: România este un partener de încredere în cercetarea spaţială

Johann-Dietrich Woerner a vorbit despre rolul României în ESA şi în cercetarea spaţială, miercuri seară, la sediul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) din Bucureşti, într-o întâlnire cu presa, la care a participat şi preşedintele ROSA, Marius-Ioan Piso.

Evenimentul a avut loc cu prilejul vizitei oficiale în România a unei delegaţii a ESA, care a fost condusă de Johann-Dietrich Woerner, aflat la conducerea agenţiei europene de la 1 iulie. Vizita a avut loc în contextul în care România este membru al ESA şi colaborează la mai multe proiecte dezvoltate în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene.

"Am avut mai multe discuţii, la diferite niveluri (în România, n.r.). Am discutat cu reprezentanţii ROSA despre prezenţa ROSA în ESA şi despre care sunt paşii următori de realizat în ESA şi care sunt deciziile viitoare pe care trebuie să le luăm. Totodată, am vorbit atât la universitate, dar şi la Parlament despre ce poate ESA să aducă României", a declarat Johann-Dietrich Woerner.

El a mai spus că, din punctul de vedere al cercetării spaţiale, vede România ca pe "un partener de încredere, pozitiv, dinamic şi care şi-a asumat provocări". "Văd România ca pe un partener puternic în domeniul laserelor (...), care pot juca un rol important (în proiectele spaţiale ale ESA, n.r.)", a spus Johann-Dietrich Woerner, precizând că sunt şi alte zone de cercetare spaţială în care specialiştii români sunt buni în prezent. "Depinde de România să decidă la ce proiecte vrea să contribuie din ce în ce mai mult. Pentru ESA este foarte bine să aibă România la bord", a mai spus Woerner.

Citeşte şi: Munţii de pe Pluto ar putea fi vulcani de gheaţă: "Nimic asemănător nu a fost văzut vreodată la marginile Sistemului Solar"

Acesta a vorbit şi despre activitatea ESA în general, precizând că Agenţia Spaţială Europeană este foarte mândră de portofoliul său de activităţi, care include aplicaţii ştiinţifice, dezvoltarea tehnologiei, robotică etc.

"ROSA este invitată să se implice în multe programe (...) Am vizitat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, care dezvoltă lasere puternice şi care ar putea să fie folosite în privinţa deşeurilor spaţiale. Acesta va fi un pas înainte, pentru că, deocamdată, doar le putem urmări, dar nu avem nicio modalitate pentru a le reduce", a explicat Johann-Dietrich Woerner, precizând că a fost foarte impresionat de lucrurile făcute de specialiştii români în domeniul fizicii razelor laser.

De asemenea, potrivit lui Woerner, această chestiune legată de posibilitatea utilizării laserelor în diferite proiecte ale ESA va fi abordată la următorul Consiliu Ministerial al Agenţiei Spaţiale Europene. Această reuniune, la care vor participa şi reprezentanţii României, va avea loc la sfârşitul anului viitor, după cum a precizat preşedintele Asociaţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Piso.

Pe de altă parte, Johann-Dietrich Woerner a spus că cele 22 de state membre ale ESA trebuie să se gândească la ce proiecte trebuie să fie prioritare pentru Agenţia Spaţială Europeană după ce, în 9-10 ani, va fi încheiată misiunea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

Citeşte şi: NASA: Atmosfera planetei Marte a dispărut din cauza erupţiilor solare -VIDEO

"Statele membre trebuie să decidă unde vor să ajungă cu ESA şi rog membrii agenţiei să facă un plan pentru perioada de după ISS, pentru că sunt sigur că avem nevoie de un proiect internaţional", a mai spus Johann-Dietrich Woerner, precizând totodată că nu crede că, după ce se va închide Staţia Spaţială Internaţională, va fi construit un nou astfel de avanpost spaţial.

Johann-Dietrich Woerner a vorbit în evenimentul de la Bucureşti şi despre rolul ESA de mediator la nivel internaţional. "Membrii ESA sunt în această agenţie pentru că iubesc ESA. Sunt în ESA pentru că doresc acest lucru. Ar putea pleca oricând doresc. ESA este un parteneriat bazat pe prietenie şi avantaje. Ştim ce înseamnă să cooperezi dincolo de graniţele naţionale (...) şi avem o reţea globală de parteneri (...) Cred că ESA trebuie să joace un rol de mediator (...) Avem nevoie de colaborare internaţională pentru că avem suficiente probleme pe Pământ", a mai spus Woerner.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, a spus că, în timpul vizitei în România, delegaţia Agenţiei Spaţiale Europene, condusă de directorul general Johann-Dietrich Woerner, a avut întâlniri cu personalităţi din viaţa ştiinţifică şi politică executivă, inclusiv cu premierul interimar Sorin Cîmpeanu, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi cu Valerian Vreme, preşedintele Subcomisiei pentru Spaţiu din Parlament.

"Am avut întâlniri la câteva dintre obiectivele noastre spaţiale importante, din prezenta colaborare cu ESA. Am fost la Centrul de tehnologii cu laser de la Măgurele, cel care funcţionează - nu la ELI, care va funcţiona peste doi-trei ani -, de la Institutul de Fizica Laserilor, unde noi, având un contract cu Agenţia Spaţială Europeană, dezvoltăm generarea de medii de radiaţie controlată, în principal, generăm mediile care vor fi în jurul sistemului Jupiter, în vederea dotării corespunzătoare a misiunii JUICE, care va survola câţiva dintre sateliţii planetei Jupiter", a spus Marius-Ioan Piso.

Citeşte şi: DESCOPERIRE ISTORICĂ: Particulele de antimaterie, ţinute împreună de forţe extrem de puternice - VIDEO

El a mai spus că directorul general al ESA a vizitat şi Centrul de Integrare pentru Nanosateliţi din cadrul Institutului de Ştiinţe Spaţiale de la Măgurele, care urmează să fie inaugurat curând şi "care este cam singurul din Europa de est în acest moment", ocupându-se de "integrare de nanosateliţi".

În ceea ce priveşte activitatea Centrului de Integrare pentru Nanosateliţi, Marius-Ioan Piso a spus că acesta are în producţie doi nanosateliţi, care sunt cuprinşi în misiunea spaţială QB50, ce urmează să fie lansată.

"În aceste discuţii, întâlniri, s-a exprimat intenţia de a intensifica această colaborare, pe proiecte existente şi pe proiecte noi. ESA este un sistem deschis", a mai spus Marius-Ioan Piso.

"Trebuie să nu uităm că ESA este a statelor membre şi noi deţinem cam un procent şi jumătate, ceea ce nu este puţin", a mai spus Piso, precizând că ESA răspunde solicitărilor statelor membre. "Bineînţeles că lucrurile astea trebuie să se încadreze în programele pe termen lung pe care tot noi le aprobăm şi ceea ce s-a discutat important la nivel politic şi la nivelul executiv maxim în acest moment a fost reprezentarea la Consiliul Ministerial al Agenţiei Spaţiale Europene de la sfârşitul anului viitor. Atunci se vor lua deciziile pentru următorii şapte-opt ani în ESA, programele opţionale ale ESA, câteva dintre misiunile spaţiale importante se definesc şi se aprobă atunci. Şi această vizită a fost şi o pregătire în vederea acestui consiliu ministerial", a explicat Piso.

De asemenea, Marius-Ioan Piso a spus că rolul României în ESA este consolidat de mulţi ani. "Această vizită oficială (a conducerii ESA, n.r.) este importantă atât pentru exprimarea interesului politic al României pentru ESA, cât şi invers, pentru a arăta că ESA are interes în ţara românească, inclusiv pe plan politic, şi acesta este rostul şi noi suntem organizaţii de tehnologie, pe termen lung", a afirmat Piso.

Citeşte şi: DESCOPERIRE inedită: Cel mai îndepărtat corp ceresc din Sistemul Solar, identificat de oamenii de ştiinţă

El a precizat, totodată, că prin interesul politic al României se referă la reconfirmarea faptului că "spaţiul, cercetarea, tehnologia spaţială sunt declarate priorităţi atât în strategia de cercetare, dezvoltare, cât şi în acordul încheiat între România şi Comisia Europeană pentru finanţarea până în anul 2020, cât şi în planul naţional de cercetare, dezvoltare, numărul 3".

În prezent, Agenţia Spaţială Română participă la 17 programe şi misiuni în cadrul ESA. "Nu putem să spunem că unul este mai important sau mai puţin important. Ar fi 17 programe şi misiuni la care noi participăm. Cel mai prozaic este racheta Ariane 6, unde deja industria noastră a început să lucreze şi unde, începând cu 2021, se vor produce cam 200 de bucăţi, la care industria noastră va avea coparticipare. Este unul dintre cele mai mari succese industriale pe care le avem. Este important pentru industrie, pentru factorul de retur, pentru faptul că de la graniţa Rinului, în afară de Germania, n-a mai făcut nimeni aşa ceva în Europa. Este rezultatul a vreo 20 de ani de activităţi pregătitoare pentru lansatoare. În momentul acesta, România deţine tehnologie la nivel maxim în domeniul spaţial", a concluzionat preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Piso.