Termenul de “ciroza” provine din limba greaca, de la cuvantul “kirrhos” si se refera la culoarea maro-roscat a ficatului afectat pe sectiune. Principalii factori etiologici sunt alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic, atunci cand sunt intalniti la acelasi pacient.
Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza este denumita “criptogenetica”, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de diverse substante toxice.
Simptome de ciroza hepatica
Adesea, pacientii pot avea boala hepatica avansata, fara nici o simptomatologie sau doar descriu o stare de oboseala accentuata. Alteori, se prezinta la medic pentru edeme (acumularea de lichid la nivelul tesutului subcutanat de la membrele inferioare), cresterea de volum a abdomenului prin lichid de ascita sau icter (coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor).
In cazurile avansate, prezentarea este direct cu encefalopatie hepatica – stare de irascibilitate, tremor, somnolenta diurna, bradilalie si bradipsihie sau direct coma sau prin hemoragie digestiva.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Pentru sustinerea diagnosticului de ciroza este nevoie de criterii atat biochimice, cat si ecografice si endoscopice. Medicul generalist, internistul sau gastroenterologul vor recomanda o hemoleucograma completa, probe functionale hepatice (transaminaze, teste de colestaza), teste de insuficienta hepatica – albumina serica, coagulograma, electroforeza proteinelor serice, dar si explorari imagistice.
Daca pacientul se prezinta cu ascita in tensiune (lichid in abdomen care determina distensia marcata a acestuia), se va efectua o paracenteza diagnostica si terapeutica – se preleveaza probe din lichidul de ascita pentru numaratoare de leucocite, glucoza si culturi bacteriene (pentru excluderea peritonitei bacteriene spontane, care este o complicatie redutabila a cirozei avansate).
Ecografia abdominala evidentiaza ecostructura hepatica micro si macronodulara, prezenta sau absenta unor formatiuni tumorale hepatice, prezenta ascitei, a splenomegaliei si a altor elemente ale sindromului de hipertensiune portala.
Endoscopia digestiva superioara este indispensabila diagnosticului de certitudine al cirozei, pentru evidentierea varicelor esofagiene, a gastropatiei portal – hipertensive si pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale.
Diagnosticul cirozei hepatice
Ciroza hepatica trebuie caracterizata din punct de vedere etiologic – trebuie precizata cauza – etanolica, virala B, C sau D, de etiologie mixta sau alte cauze mai rare.
De asemenea, este important de precizat daca este compensat sau decompensata portal sau parenchimatos, dar si stadiul Child-Pugh, conform unei clasificari care aprecieza starea functionala a ficatului si severitatea bolii pe baza mai multor parametri: ascita, encefalopatia, nivelul bilirubinei, al activitatii de protrombina si al albuminei serice.
Tratamentul pentru ciroza hepatica