REPORTAJ: Socialistul Swoboda, invitat la Măgurele pentru a convinge europenii de importanţa laserului - FOTO

Însoţit de miniştrii Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu, dar şi de senatoarea Gabriela Firea, Hannes Swoboda a vizitat, luni dimineaţă, platforma de cercetare de la Măgurele şi Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), unde a ascultat răbdător explicaţiile privind importanţa studiilor care se fac aici şi impactul pe care-l va avea centrul ELI-NP pentru cercetarea europeană.

Nicolae Zamfir, directorul IFIN, i-a explicat că centrul, dincolo de scopurile ştiinţifice, are şi scopul de a opri "exodul" de creiere către locurile unde există infrastructură. Mai mult, ELI-NP îşi propune să-i atragă şi pe specialiştii români aflaţi în străinătate, dar şi cercetători străini. De altfel, unul dintre posterele de prezentare ale ELI-NP prezintă doi tineri intrând pe platforma de la Măgurele şi mesajul "Go East, Young Men!".

Până în prezent, au fost angajaţi 20 de cercetători, care lucrează deja la proiecte pentru viitoarele experimente. Aceste proiecte vor fi supuse, în aprilie, unei analize a comunităţii ştiintifice şi apoi trebuie să fie aprobate de Comitetul de consilieri ştiinţifici ai ELI pentru ca spre toamnă să se treacă faza de implementare, care presupune achiziţia de echipamente - de la cei mai performanţi detectori până la şuruburi - astfel încât în 2015, când este programată finalizarea centrului, să se poată începe imediat montarea propriu-zisă a aparaturii.

Nicolae Zamfir susţine că s-au primit sute de aplicaţii, mai ales în urma HG din octombrie 2013 de acordare a unor salarii competitive "oriunde în lume" (din fonduri europene). Astfel, un cercetător post-doctorat va avea în jur de 1.500-2.000 de euro, "depinzând de performanţă şi de calitatea expertizei pe care o aduce fiecare", iar un cercetător senior, care va fi conducător de grupuri de cercetare, va avea între 5.000 şi 6.000 de euro.

Trei sferturi din cercetătorii care lucrează deja sunt români. Doar doi provin de la institutele de pe platformă, restul revenind acasă de la universităţi din Australia, Germania, Franţa sau SUA. Pe lângă aceştia, la Măgurele mai lucrează un indian, dar şi un cercetător chinez, venit aici de la o universitate din Statele Unite.

Prima fază a proiectului este finanţată din bani europeni, motiv pentru care Hannes Swoboda s-a interesat insistent de profiturile pe care le realizează companiile străine care iau parte la acest proiect.

Liderul socialist s-a declarat "foarte fericit" că a putut vizita acest centru de înaltă cercetare, subliniind că este foarte important ca astfel de institute să funcţioneze nu numai în Vestul Europei, ci şi în noile ţări membre, precum România.

Pe lângă faptul că centrul ELI-NP duce la crearea de noi locuri de muncă şi dă un nou impuls industriei şi cercetării, Swoboda a fost impresionat mai ales de sprijinul pe care specialiştii de aici îl vor putea da în domeniul medicinei, în special în lupta împotriva cancerului, ceea ce înseamnă "până la urmă o mai bună calitate a vieţii".

"Este un mod de a menţine specialiştii, cercetătorii, tehnicienii şi oamenii de ştiinţă în ţară (...) Noi apărăm libertatea cetăţenilor de a-şi găsi locuri de muncă acolo unde îşi doresc, dar nu vrem să-i împingem în afara graniţelor ţării lor fiindcă nu găsesc locuri de muncă de calitate. Aceasta ar fi o oportunitate pentru a păstra forţa de muncă pregătită şi pentru revenirea în ţară a unor specialişti care au făcut studii în străinătate", a mai spus Swoboda. În plus, acesta a punctat faptul că trebuie sprijinit învăţământul în domeniul ştiinţelor în România şi în restul Europei, dar şi în rândul populaţiei feminine, care nu prea se îndreaptă spre această zonă.

Liderul socialiştilor din PE a subliniat faptul că folosirea fondurilor structurale în dezvoltarea cercetării din România este nu numai în interesul acestei ţări, dar şi al altor state europene, deoarece UE nu poate concura cu state precum China şi SUA "atât timp cât există decalaje între statele membre Uniunii Europene".

Vizita lui Swoboda la Măgurele a fost organizată de Ministerul Educaţiei, care a dorit să-i prezinte acestuia situaţia şi perspectivele proiectului.

Nicolae Zamfir i-a prezentat vizitatorului institutul, "cu o infrastructură de excepţie", precum şi strategia şi cele două mari direcţii. "Prima este aceea de a avea o infrastructură puternică acasă, mai ales pentru aplicaţii, pentru a servi diferitelor relaţii cu economia, şi cea de-a doua constă în a pregăti exeprimentele pentru colaborările internaţionale. Să nu ne ducem acolo doar ca turişti, ci să se pregătească parte din experimente acasă şi să ne ducem cu ele", a spus Zamfir.

Construcţia trebuie terminată în aprilie 2014 şi, deocamdată, lucrările sunt în grafic. Potrivit directorului IFIN, a fost terminată partea de infrastructură şi cea metalică şi în jos la partea metalică şi urmează partea de suprastructură.

Acesta a recunoscut că firma care a proiectat clădirea are şi ea probleme în a furniza asistenţa tehnică extrem de rapid. "Încercăm să împingem, să tragem, să meargă la timp", a conchis Zamfir.

În schimb, centrul ELI-NP de la Măgurele este mai avansat decât ELI-Attoseconds, din Ungaria, şi ELI-Beamlines, din Cehia.

Pentru prima fază a proiectului (2012-2015), Comisia Europeană a aprobat fonduri structurale în valoare de 149 milioane de euro, restul până la 180 de milioane fiind acoperit de la buget.

Sunt necesare însă fonduri şi pentru faza a doua (2015-2017), iar vizita lui Hannes Swoboda s-a înscris în încercarea autorităţilor române de a convinge UE de necesitatea finanţării acestui proiect.