Robotul Curiosity se pregăteşte să se deplaseze pentru prima dată pe Marte

Curiosity, un robot de 2,5 miliarde de dolari, lansat într-o misiune de doi ani pentru a găsi eventuale urme care să ateste prezenţa vieţii în trecutul planetei Marte, a coborât cu succes pe planeta roşie în noaptea de 5 spre 6 august.

Roverul a efectuat apoi un set intensiv de teste pentru a se asigura că echipamentele sale, în special cele 10 instrumente ştiinţifice pe care le are la bord, funcţionează corect. Robotul pare de acum pregătit să se deplaseze şi să îşi înceapă misiunea ştiinţifică.

"Ieri (luni), am făcut roţile să pivoteze", a declarat Mike Watkins, unul dintre coordonatorii misiunii Mars Science Laboratory (MSL) de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena.

Robotul, de mărimea unui mic automobil, este echipat cu şase roţi, dintre care patru pot să pivoteze. Un montaj de fotografii difuzat pe site-ul NASA arată că roţile robotului funcţionează corect şi sunt pregătite să ruleze.

"Vom face primul test de deplasare mâine", a precizat, marţi, Mike Watkins într-o conferinţă de presă.

"Îl vom face să meargă înainte aproximativ trei metri, apoi va face manevre de întoarcere şi apoi se va întoarce pe propriile urme pe o distanţă puţin mai scurtă (...) Deci nu vom reveni în acelaşi loc în care se află acum", a explicat savantul american.

Dacă testul, care va dura mai puţin de o jumătate de oră, va avea succes, Curiosity va putea să părăsească definitiv locul în care s-a aşezat pe Marte, peste trei sau patru zile. "Mai avem câteva operaţiuni de finalizat înainte de a putea să îl facem să plece", a explicat Watkins.

Curiosity va rula în direcţia Glenelg, la 500 de metri de locul în care se află în prezent, în craterul Gale. Este o destinaţie exact opusă faţă de Muntele Sharp - obiectivul final al robotului -, dar situat la joncţiunea a trei terenuri diferite din punct de vedere geologic, care îi interesează foarte mult pe oamenii de ştiinţă.

Într-o primă etapă, Curiosity va adopta un ritm moderat şi va parcurge "10, 20 sau 30 de metri pe zi", a precizat Mike Watkins, pentru ca savanţii să verifice cum se descurcă robotul. Apoi, roverul va parcurge peste 100 de metri pe zi.

NASA a anunţat, marţi, că a înregistrat însă şi primul ei eşec de la sosirea lui Curiosity pe Marte - o misiune care s-a desfăşurat până acum fără greşeală -, odată cu pierderea unuia dintre cei doi senzori care măsoară viteza vântului.

Datele senzorului, situat pe unul dintre braţele robotului, soseau "saturate", a spus Ashwin Vasavada, cercetător la JPL şi unul dintre responsabilii staţiei meteorologie de la bordul lui Curiosity.

"Specialiştii noştri cred că anumite fire mici au fost descoperite. Şi, probabil, s-au rupt. După câteva zile de discuţii, credem să avariile nu pot fi reparate. Un pic cam dezamăgitor", a adăugat el.

Senzorul funcţiona perfect în timpul călătoriei de peste opt luni pe care Curiosity a făcut-o spre Marte, ceea ce îi face pe savanţi să creadă că pagubele s-au produs după coborârea pe suprafaţa marţiană sau după aceea. Ashwin Vasavada a subliniat totuşi că al doilea senzor este "complet operaţional".

"Singura problemă va consta în faptul că va exista, poate, o mică ambiguitate (în măsurători), dacă vântul bate direct din spatele senzorului. Însă ne păstrăm practic toate capacităţile de măsurare. Nu am detectat nicio altă problemă la celelalte instrumente până acum", a adăugat Vasavada.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind totodată cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.