Stephen Hawking ar putea să vorbească din nou. IBrain, aparatul care încearcă să citească gândurile, testat de fizician

Dispozitivul, inventat de o echipă de cercetători condusă de Philip Low, directorul executiv al companiei NeuroVigil (California), era destinat iniţial pentru a reprezenta o posibilă alternativă la tehnicile costisitoare utilizate în laboratoarele pentru cercetarea somnului. Aparatul ar putea fi însă capabil să ajute oamenii să transmită mesaje doar gândindu-se la acestea, scrie Daily Mail.

iBrain poate descifra şi cele mai dificile unde, care trec prin mai multe circumvoluţiuni ("cute") ale creierului şi apoi prin craniu, cu ajutorul unui algoritm creat de Philip Low încă din 2007 şi numit Spears.

Dispozitivul a fost testat şi de Stephen Hawking, care suferă de scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig, ce se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul.

"Ideea a fost să vedem dacă Stephen îşi poate folosi mintea pentru a crea un model consistent şi repetabil pe care un computer să îl poată traduce într-un cuvânt, literă sau chiar comandă", a declarat Low.

Pentru a pune în aplicare acest experiment, Low şi echipa sa au călătorit în vara anului trecut la Cambridge, la biroul lui Stephen Hawking, unde l-au rugat pe fizician să utilizeze iBrain şi să îşi imagineze că stânge mâna în pumn. Potrivit cercetătorilor, algoritmul utilizat a fost capabil să transforme gândurile lui Hawking în semnale individuale.

Philip Low intenţionează să analizeze în profunzime abilităţile dispozitivului, însă, pentru moment, acesta este folosit ca unul dintre cele mai bune instrumente pentru cei ce monitorizează anumite afecţiuni precum apneea, depresia sau autismul.

Stephen Hawking a aflat că suferă de maladia Lou Gehrig pe când avea 21 de ani şi studia la Oxford. Deşi medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta a împlinit în ianuarie 2012 vârsta de 70 de ani.

În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor.

Astrofizicianul britanic a publicat numeroase lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat "The Grand Design", publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

Cea mai cunoscută lucrare a sa, "Scurtă istorie a timpului", a fost publicată în 1988 şi s-a vândut în milioane de exemplare.