Un studiu documentează durerile de cap resimţite de astronauţi în spaţiu

La studiu au participat 24 de astronauţi de la agenţiile spaţiale americană, europeană şi japoneză care au călătorit la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale timp de până la 26 de săptămâni, scrie Reuters. Toţi, cu excepţia a doi dintre ei, au raportat că au avut dureri de cap în spaţiu.

Aceasta a fost o proporţie mai mare decât se aşteptau cercetătorii pe baza unor dovezi anterioare. Durerile de cap - unele asemănătoare migrenelor, iar altele cu dureri de cap de tensiune - au apărut nu numai în timpul primelor două săptămâni în spaţiu, pe măsură ce organismul trece prin procesul de adaptare la microgravitaţie, ci şi mai târziu.

Durerile de cap apărute în prima perioadă se prezintă adesea ca fiind asemănătoare migrenelor, în timp ce cele experimentate mai târziu în timpul călătoriei în spaţiu se prezintă mai mult ca o durere de cap de tensiune, a constatat studiul.

„Am emis ipoteza că mecanisme diferite sunt implicate pentru episoadele timpurii de cefalee - primele una până la două săptămâni în spaţiu - faţă de episoadele de cefalee mai târzii”, a declarat neurologul WPJ van Oosterhout de la Centrul Medical Zaans şi Centrul Medical Universitar Leiden din Olanda, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Neurology.

„În prima săptămână, organismul trebuie să se adapteze la lipsa de gravitaţie, cunoscută sub numele de sindromul de adaptare la spaţiu. Acest fenomen este similar cu răul de mişcare şi poate provoca greaţă, vărsături şi ameţeli, precum şi dureri de cap”, a declarat Van Oosterhout. „Durerile de cap ulterioare ar putea fi rezultatul unei creşteri a presiunii intracraniene. Din cauza microgravitaţiei, se acumulează mai mult lichid în partea superioară a corpului şi a capului, ceea ce duce la o presiune mai mare în craniu”.

Migrenele resimţite pe Pământ sunt adesea dureri de cap pulsatile şi pulsatorii care durează între patru şi şapte ore, însoţite de simptome precum greaţă, vărsături şi hipersensibilitate la lumină şi sunet, a precizat Van Oosterhout. Durerile de cap de tip tensiune de pe Pământ sunt de obicei o durere mai surdă resimţită pe tot capul, fără aceste alte simptome, a adăugat Van Oosterhout.

Astronauţii - 23 de bărbaţi şi o femeie, cu o medie de vârstă de aproximativ 47 de ani - s-au aflat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale pentru misiuni care au avut loc în perioada noiembrie 2011 - iunie 2018, cu un total de 378 de dureri de cap raportate de 22 dintre cei 24 de astronauţi în timpul unui total de 3.596 de zile pe orbită. Niciunul dintre cei 24 nu a raportat dureri de cap în cele trei luni de la revenirea pe Pământ.

Treisprezece dintre astronauţi au fost de la NASA, şase de la Agenţia Spaţială Europeană, doi de la JAXA din Japonia şi unul de la Agenţia Spaţială Canadiană. Niciunul dintre ei nu fusese diagnosticat cu migrene înainte de misiunile lor spaţiale şi niciunul nu avea un istoric de dureri de cap recurente.

Printre diversele efecte documentate ale călătoriilor în spaţiu se numără atrofia oaselor şi a muşchilor, modificări ale creierului, ale sistemului cardiovascular şi ale sistemului imunitar, probleme cu sistemul de echilibru din urechea internă şi un sindrom care implică ochii. Riscul de cancer ca urmare a expunerii mai mari la radiaţii în spaţiu este o altă preocupare.

Experţii nu sunt siguri de cât de mult ar putea reprezenta aceste efecte o barieră în ceea ce priveşte călătoriile umane în spaţiu pe perioade extinse, de exemplu pentru călătoriile către planeta vecină Marte sau dincolo de aceasta.

„Răspunsul sincer este că nu cunoaştem efectele călătoriilor spaţiale de lungă durată - posibil ani de zile - asupra corpului uman”, a declarat Van Oosterhout. „Este clar că până şi expunerea de scurtă durată - zile sau săptămâni - sau de durată medie - săptămâni sau luni - la microgravitaţie are deja unele efecte, în mare parte reversibile, asupra corpului uman. Aceasta este o sarcină clară pentru domeniul medicinei spaţiale”.